Analiza digitalizării în România: țara pe ultimul loc în UE, în ciuda accesului vast la internet

Cercetătorii în domeniul digitalizării și securității cibernetice oferă o privire asupra motivelor pentru care România se află pe ultima poziție în Uniunea Europeană la capitolul digitalizare, conform raportului DESI 2024 al Comisiei Europene. Deși țara noastră are o conexiune de internet de 92%, performanțele generale sunt departe de a fi satisfăcătoare.

• Lavinia Tofan, specialist în politici publice și fonduri europene, expertiză în digitalizare și dezvoltare strategică.
• Dr. Dan Tofan, expert în securitate cibernetică, cu peste 10 ani de experiență în administrația publică, mediul academic și sectorul privat.

Este binecunoscut faptul că România întâmpină dificultăți majore în ceea ce privește digitalizarea. Din analiza raportului DESI 2024 reiese clar că țara noastră se clasează pe ultimul loc la majoritatea indicatorilor, în afară de conectivitate (fără 5G) și câțiva absolvenți în IT, care constituie 6.8% din total.

Digitalizarea implică transformarea informațiilor și serviciilor în formate digitale pentru a crește eficiența și accesibilitatea. Totuși, standardele actuale necesită implementarea unor sisteme informatice interconectate și structurate, nu doar stocarea documentelor în format digital.

Performanțele slabe ale României în digitalizare

Conform DESI 2022, metodologia de clasificare a statelor nu a suferit modificări în 2023-2024, iar Romania continuă să fie pe ultimul loc în UE.

Un alt aspect îngrijorător este procentul scăzut de competențe digitale de bază, cu doar 27% dintre români având abilități digitale elementare.

Deși 92% din gospodării au acces la internet, doar 32.75% au acoperire 5G, diferențele fiind evidente.

În mediul de afaceri, România se află în continuare pe ultimul loc, cu 26.8% dintre companii având un nivel minim de intensitate digitală. Utilizarea AI în companii este la un minim de 1.3%, iar numărul utilizatorilor de e-guvernare este alarmant de scăzut.

Paradoxul este evident într-o țară cu atât de multe cartele SIM și o infrastructură de internet relativ bună.

Este esențial să analizăm în profunzime factorii care contribuie la acest trend defavorabil.

Eforturile private în digitalizare, însă cu întârziere

Sectorul privat, în special companiile mari, pare să avanseze în digitalizare, vizibil în special în orașe.

Marile corporații din sectoarele bancar, retail și farmaceutic demonstrează exemple pozitive de adoptare a tehnologiilor digitale.

Totuși, aceste progrese nu sunt suficiente pentru a acoperi întregul peisaj al IMM-urilor din România, care rămân în urma digitalizării.

99.8% dintre firmele din România sunt IMM-uri care angajează 68% din forța de muncă. Cu toate acestea, numărul IMM-urilor pe cap de locuitor este la jumătate față de media europeană.

Performațele scăzute ale companiilor românești comparativ cu cele din alte tări europene sunt îngrijorătoare.

Populația cu acces pe social media, dar fără cunoștințe avansate

România are un număr mare de utilizatori de internet și social media, dar abilitățile digitale lasă de dorit.

Deși majoritatea gospodăriilor au acces la internet, un studiu arată că competențele digitale sunt mult sub media europeană.

• Utilizatori de e-banking: 16% în România față de 64% media UE.
• Utilizatori de e-guvernare: 24% în România față de 75% media UE.
• Skill-uri digitale de bază: 27% în România față de 55.5% media UE.
• Skill-uri digitale avansate: 8.9% în România față de 27% media UE.

Astfel, populația dispune de acces la infrastructura de comunicație, dar nu și de cunoștințe avansate.

Deficiențele sectorului public în digitalizare

România beneficiază de fonduri importante pentru digitalizare, în jur de 6 miliarde Euro, dar acestea nu sunt utilizate eficient.

Există numeroase apeluri deschise pentru digitalizarea serviciilor publice, dar rezultatele nu sunt notabile.

Pe hârtie, România se laudă cu un număr mare de servicii publice digitalizate, dar eficiența acestora este discutabilă.

Corupția rămâne unul dintre factorii cheie care afectează progresul digitalizării.

De asemenea, lipsa de viziune și standardizare în implementarea sistemelor digitale contribuie la eșecul general al digitalizării.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene anunță fonduri pentru digitalizare în 2025, dar succesul acestor proiecte depinde de buna pregătire.

Lipsa serviciilor publice digitale eficiente

În concluzie, România are infrastructura necesară pentru digitalizare, dar lipsesc servicii publice digitale eficiente.

Emailul și unele aplicații existente nu sunt suficiente pentru a asigura un nivel ridicat de digitalizare. Dezvoltarea unei aplicații universale pentru parcări, de exemplu, ar putea simplifica viața cetățenilor.

Analiza completă poate fi găsită pe Contributors.ro.