Analiza celor zece zile care au afectat relațiile dintre Europa și Statele Unite

Decizia președintelui american Donald Trump de a iniția o negociere pentru pacea în Ucraina, fără implicarea Europei sau a Kievului, a stârnit o agitație politică neobișnuită la nivel global, în decurs de doar zece zile, conform informațiilor prezentate de BBC.

Iată cum s-au succedat evenimentele în săptămâna și jumătate din momentul anunțului lui Trump că a discutat cu Putin până la reacția lui Zelenski de vineri:

12 februarie: Trump anunță începutul negocierilor cu Putin

Donald Trump a declarat că a avut o discuție cu Vladimir Putin având ca scop „începerea imediată a negocierilor” pentru a încheia conflictul din Ucraina, o veste care a surprins liderii europeni.

„Milioane de vieți s-au pierdut în acest război care nu ar fi avut loc dacă aș fi fost eu președinte, dar acum trebuie să se încheie. Nu trebuie să mai piardă nimeni alte vieți! Mulțumesc președintelui Putin pentru timpul și efortul depus și pentru eliberarea lui Marc Fogel, pe care l-am întâmpinat la Casa Albă”, a scris Trump pe platforma sa, Truth Social.

Ulterior, Trump a discutat și cu Zelenski. Liderul ucrainean a menționat că Trump i-a oferit detalii despre convorbirea cu Putin, afirmând: „Nimeni nu își dorește pacea mai mult decât Ucraina. Împreună cu SUA, trebuie să definim pașii mei pentru a opri agresiunea rusă și a asigura o pace solidă”.

În aceeași zi, Washingtonul a comunicat, prin secretarul Apărării Pete Hegseth, două concesii semnificative către Rusia: Ucraina nu va mai putea reveni la frontierele de dinainte de 2014 și aderarea acestuia la NATO nu este o opțiune viabilă.

13 februarie: Interesele americane în mineralele rare ale Ucrainei

Zelenski a afirmat că Ucraina nu va accepta un acord de pace fără participarea sa, având sprijinul aliaților europeni. În același timp, europenii au fost șocați de anunțul lui Trump, considerând că acesta reprezintă o „abandonare a Ucrainei”.

Mesajul lui Dmitri Medvedev de la Moscova a fost unul destul de virulent la adresa Europei, afirmând că aceasta „este dominată de gelozie și furie. Nici nu e de mirare”.

Presa din Rusia a sărbătorit discuția dintre liderii de la Moscova și Washington, afirmând că Trump „a rupt legăturile cu lumea occidentală” și că „îndeplinește sarcinile Rusiei”.

Secretarul de stat Marco Rubio a subliniat importanța resurselor mineralelor din Ucraina, afirmând că speră să se ajungă la un acord care să contribuie la recuperarea ajutoarelor furnizate de SUA.

14 februarie: Criticile lui JD Vance la adresa României și Germaniei

Ucraina solicită „garanții de securitate” substantiate înainte de a discuta încheierea conflictului cu Rusia, un mesaj transmis de Zelenski vicepreședintelui american JD Vance, în cadrul Conferinței de Securitate de la Munchen.

În contrast, JD Vance a evitat să abordeze subiectul Ucrainei în discursul său de la Munchen, concentrarea fiind pe critici la adresa democrațiilor europene, în special România și Germania.

„Situația s-a degradat atât de mult”, susținea Vance, menționând că România a anulat rezultatul alegerilor prezidențiale pe baza unor suspiciuni slabe.

15 februarie: Îndemnuri la garanții de securitate din partea Kievului

La Conferința de Securitate de la Munchen, Zelenski a cerut Europei să își dezvolte propriile forțe armate și să își aleagă viitorul.

El a insistat pe legarea acordului cu SUA privind mineralele ucrainene de „garanții de securitate”.

Președintele finlandez Alexander Stubb a menționat că SUA a întrebat statele europene cum se pot implica în asigurarea acestor garanții pentru Ucraina.

16 februarie: Absența Ucrainei la discuțiile din Arabia Saudită

Ucraina nu a fost invitată la discuțiile dintre SUA și Rusia găzduite în Arabia Saudită, conform președintelui Zelenski.

Tacticile de negociere ale SUA, discutate cu aliații la Conferința de Securitate de la Munchen, sunt neobișnuite, dar promițătoare, a afirmat ministrul polonez de externe.

Liderii europeni au convocat o ședință de urgență la Paris pentru a discuta despre conflictul din Ucraina, Cristian Diaconescu anunțând că România nu va participa la întâlnirea condusă de președintele Macron.

17 februarie: Summit de urgență la Paris

Liderii europeni s-au întâlnit la summitul de urgență de la Paris. Cancelarul german Scholz a menționat că nu se poate impune un dictat Ucrainei și a subliniat necesitatea de a continua sprijinul.

Premierul britanic Keir Starmer a afirmat că orice acord privind conflictul din Ucraina trebuie să reprezinte o „pace durabilă, nu o simplă suspendare a ostilităților”.

Reuniunea liderilor europeni a subliniat importanța creșterii cheltuielilor pentru apărare, dar a existat un dezacord în privința desfășurării de forțe de menținere a păcii în Ucraina.

O analiză CNN a evidențiat concesiile majore făcute de Trump lui Putin înaintea discuției despre Ucraina: „Se simte ca o sărbătoare mare pentru Putin”.

18 februarie: Prima întâlnire înalță între SUA și Rusia în anii recenti

Prima întâlnire de amploare între SUA și Rusia a durat patru ore și jumătate, iar oficialii din Moscova au descris discuțiile ca fiind „serioase” și „pozitive”. Delegația americană a anunțat constituirea a două grupuri pentru inițierea negocierilor ce vizează sfârșitul conflictului din Ucraina.

În timp ce echipele condusă de Marco Rubio și Serghei Lavrov se întâlneau la Riad, ministerul de externe rus a afirmat că NATO trebuie să renunțe la decizia din 2008 privind aderarea Ucrainei.

Trump a acuzat Ucraina de provocarea conflictului cu Rusia și l-a criticat pe Zelenski pentru faptul că nu a negociat un acord: „Nu ar fi trebuit să începeți acest război”.

19 februarie: Critici dure ale lui Trump la adresa lui Zelenski

Donald Trump a reînnoit atacurile asupra lui Zelenski, avertizând: „Zelenski, un dictator care nu a fost ales, ar face bine să acționeze rapid sau va pierde țara”.

Trump a evocat trecutul de actor al lui Zelenski, acuzându-l că a „manipulat” administrația anterioară pentru a se angaja într-un conflict „neiluzoriu”.

Vicepreședintele JD Vance a avertizat că Zelenski ar trebui să evite confruntarea publică cu Trump, alegând să nu îl critice în public.

Zelenski a replicat vehement la criticile lui Trump, afirmând că acesta „trăiește în spațiul dezinformării” alimentat de Rusia, adăugând că SUA „l-au ajutat pe Putin să evadeze din izolare”.

20 februarie: Casa Albă presionează Kievul pentru un acord pe resurse / Critici ale lui Vance la România

Ucraina ar trebui să „își modereze tonul, să reflecteze și să semneze acest acord” referitor la minerale cu SUA, a subliniat Mike Waltz, consilierul lui Trump pentru securitate națională.

Aliații europeni i-au susținut pe Zelenski, afirmând că acesta a fost „ales legitim” prin alegeri „libere și corecte”, pe când Rusia nu respectă aceste standarde.

Președintele Trump a declarat că este convins că Moscova vrea să finalizeze conflictul din Ucraina, observând că „cărțile sunt acum în mâinile Moscovei”.

Ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a discutat cu emisarul lui Trump, Keith Kellogg, despre modalitățile de a obține o „pace justă și durabilă”. Deși s-a prevăzut o conferință de presă comună, aceasta a fost anulată.

În continuare, vicepreședintele JD Vance a criticat deciziile României privind alegerile, afirmând că, pentru a avea „valori comune” cu SUA, este esențial să fie respectate rezultatele alegerilor.

„Finanțarea apărării Germaniei depinde de contribuția plătitorilor de taxe americani. Nu vor tolera o încarcerare în Germania pentru o postare pe rețele sociale”, a declarat Vance la un eveniment conservator.

21 februarie: Zelenski sugerează deschiderea către negociere

În seara zilei de joi, Zelenski a lăsat de înțeles că este deschis la o înțelegere referitoare la propunerea președintelui american prin care Ucraina ar compensa SUA pentru ajutoare.

„Economia și securitatea trebuie să coexiste”, a notat Zelenski pe rețelele sociale, subliniind că „detaliile acestor acorduri sunt importante”.

În plus, Reuters a raportat că trimiși americani și ruși s-au întâlnit discret în Elveția recent pentru discuții neoficiale pe tema conflictului din Ucraina.

De asemenea, comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, a declarat că Comisia Europeană preparează un semnal major de sprijin pentru Ucraina, ce urmează să fie anunțat în curând, coincizând cu aniversarea invaziei ruse.