INTERVIU: „Dacă Europa devine irelevantă, România va fi într-o situație dificilă”. Analiza intențiilor lui Putin, posibilele reacții ale lui Trump și perspectivele pentru București

Rusia solicită de multă vreme retragerea garanțiilor de securitate stabilite în 1997, ceea ce ar implica în mod direct România, având în vedere că declarațiile inițiale ale lui Cristian Diaconescu privind cerințele Moscovei „sunt de înțeles”, afirmă Marius Ghincea, cercetător la ETH Zurich, specializat în politică externă și securitate.

• Cristian Diaconescu, Șeful Cancelariei Prezidențiale, a declarat recent la Antena 3 CNN că Rusia dorește să afle „dacă poate considera Statele Unite un aliat în proiecte asemănătoare celor de la Ialta”, care ar implica retragerea garanțiilor de securitate NATO pe aliniamentul din 1997 – o măsură care ar avea un impact direct asupra României, stat ce a aderat la NATO mai târziu. 
• El a continuat să discute, menționând că aceste cerințe nu au fost discutate în cadrul întrevederii recente.

Marius Ghincea, cercetător la ETH Zurich, se alătură opiniei lui Cristian Diaconescu.

„Declarațiile lor sunt foarte pertinente. Trebuie să ne așteptăm ca Rusia să abordeze orice negocieri cu propuneri extrem de radicale, pe care le-a exprimat și în perioada premergătoare invaziei din februarie 2022”, a declarat Ghincea.

Marius Ghincea. FOTO: Facebook

Generalizând, el a menționat că această abordare a Federației Ruse este una tradițională, având rădăcini în anii '90, când Boris Elțîn și-a exprimat nemulțumirea față de extinderea NATO sub administrația Clinton.

„Așadar, este plauzibil să credem că în cazul unor discuții dintre Rusia și Statele Unite despre Ucraina, Rusia va relua aceleași acorduri de securitate propuse anterior, care au fost refuzate de statele occidentale, inclusiv România, deoarece acestea ar implica o întoarcere la o ordine globală de acum 30 de ani”, a adăugat el.

„Administrația Trump ar putea fi mai deschisă la concesii în Ucraina și Moldova”

Rămâne incert cum va răspunde Trump la solicitările Rusiei, iar aceasta poate fi dedusă din pozițiile critice ale președintelui SUA față de Volodimir Zelenski.

Anxietatea în Europa atinge niveluri alarmante, iar liderii europeni solicită acțiuni, cu toate că mulți observatori consideră că eforturile de până acum sunt insuficiente.

Ghincea consideră că în prezent nu este benefic pentru Statele Unite să facă concesii pentru Europa Centrală și de Est, în rândul statelor deja membre NATO și UE.

„Totuși, Donald Trump și echipa sa ar putea fi mai determinați să facă concesii în privința țărilor din spațiul post-sovietic, cum ar fi Ucraina, Moldova, Georgia și Belarus”, a menționat el.

Este, de asemenea, esențial de văzut cât de repede s-ar putea administrația actuală americană să recurgă la retragerea din Europa, în special din punct de vedere al forțelor convenționale.

O privire asupra Chinei

Reorientarea SUA către Asia este un aspect important în această discuție.

Mesajul secretarului apărării, Pete Hegseth, și pozițiile anterioare ale lui JD Vance, precum și nominarea lui Elbridge Colby în Pentagon, sugerează o concentrare a Statelor Unite pe China, implicând o posibilă reducere a prezenței convenționale americane în Europa, afirmă Ghincea.

În prezent, Statele Unite au aproximativ 100.000 de soldați în Europa.

„Dacă strategia propusă de Elbridge Colby în cartea sa 'The Strategy of Denial' ar fi implementată integral, ar însemna o diminuare a prezenței militare cu până la 75%, ceea ce ar afecta capacitatea de apărare a Europei, dacă acesta ar avea loc prea rapid”, a menționat expertul.

„Dacă Europa devine irelevantă, România se va pierde”

Ce măsuri ia România în prezent și ce acțiuni ar trebui să întreprindă în viitor? Ghincea crede că România trebuie să facă o evaluare sinceră a contextului strategic, având în vedere riscurile care amenință „toată viziunea strategică a europenilor, inclusiv a României, care este pe cale de a se prăbuși.”

În continuare, Bucureștiul ar trebui să acționeze decisiv.

„Bucureștiul trebuie să-și clarifice fără ambiguitate preferințele și prioritățile și să își desfășoare acțiunile în mod proactiv. O critică frecventă adusă politicii externe românești este că acestea sunt reacționare și nu anticipative, așteptând mai degrabă să vadă ce măsuri iau alții înainte de a reacționa la acestea”, a afirmat expertul.

De asemenea, România trebuie să colaboreze eficient cu aliații europeni pentru a exercita presiune asupra Washingtonului, atât pe căi directe, cât și indirecte, pentru a asigura un loc al Europei la masa negocierilor.

Absenta unei reprezentări ucrainene sau europene la întâlnirile de la Riad ilustrează inutilitatea și lipsa de relevanță strategică a Europei. Dacă Europa este irelevantă, România va fi și mai departe,” a subliniat Ghincea.

Negocierile pentru o retragere graduală sunt esențiale

Dacă Statele Unite decid să se retragă din Europa, situația poate deveni problematică, deoarece, conform lui Ghincea, „nu dispunem de capacitatea de a compensa într-o manieră eficientă pierderea sprijinului militar și prezență americană pe termen scurt și mediu.”

„Acest lucru este realizabil doar pe termen lung, având în vedere uitarea resurselor și a reformelor necesare în sectorul militar, cum ar fi cele legate de corupția din armată”, a adăugat expertul.

Din acest motiv, Ghincea subliniază importanța negociării unei retrageri Americane graduale și prelungite, pe o durată de 5-15 ani, pentru a evita un impact imediat asupra capacității de descurajare a României.”

În prezent, se constată că capacitatea de descurajare este deja fragilă.

„În opinia mea, nimeni de la Moscova, sau în alte capitale, nu crede că dacă Federația Rusă ar ataca o țară baltică în viitorul apropiat, Trump va dispune trimiterea de soldați americani să o apere”, a observat Ghincea.

„Este evident că descurajarea NATO față de o eventuală agresiune rusească nu mai are credibilitate, iar România nu dispune de opțiuni viabile pentru a contrabalansa această realitate”, a concluzionat el.