Apel din Germania pentru sancțiuni împotriva Israelului: „Vor fi consecințe”
Un membru influent al coaliției conduse de cancelarul german Friedrich Merz a propus ca Berlinul să analizeze impunerea de sancțiuni asupra Israelului. Acestea ar putea include și restricționarea parțială a exporturilor de arme sau suspendarea cooperării politice la nivelul Uniunii Europene, conform unei transmisii Reuters.
Siemtje Moeller, vicepreședinta grupului parlamentar al Social-Democraților (SPD), sugerează astfel o întărire a discursului autorităților germane împotriva Israelului, însă aceste declarații nu au condus încă la schimbări semnificative de politică.
După o călătorie recentă în Israel, alături de ministrul de externe Johann Wadephul, Moeller, care face parte din SPD ce colaborează cu conservatorii lui Merz de anul acesta, a trimis o scrisoare colegilor social-democrați.
„Fără presiuni, este improbabil ca guvernul israelian să întreprindă acțiuni concrete. În lipsa unor schimbări vizibile în viitorul apropiat, consecințele vor fi inevitabile”, a subliniat ea în documentul obținut de Reuters.
Ea a mai afirmat că ideea recunoașterii unui stat palestinian nu ar trebui să fie exclusă a priori, adăugând că asigurările Israelului privind neîngrădirea ajutorului umanitar în Gaza nu par să convingă.
De asemenea, Moeller a solicitat eliberarea urgentă a ostaticilor deținuți de Hamas în Gaza. Ea a subliniat că Hamas nu ar trebui să aibă un viitor politic acolo: „Hamas trebuie dezarmată, iar regimul său de teroare trebuie să înceteze”, a adăugat parlamentara.
În ultimele luni, națiunile occidentale au intensificat eforturile de a exercita presiuni asupra Israelului. Regatul Unit, Canada și Franța sunt dispuse să recunoască un stat palestinian în teritoriile ocupate, la următoarea Adunare Generală a Națiunilor Unite, programată în septembrie.
Ca reacție, Israelul a criticat initiativele Franței, Marii Britanii și Canadei, considerând că acestea vor aduce beneficii Hamas.
Criticii susțin că reacția Germaniei este prea precaută și influențată de o vinovăție istorică persistentă față de Holocaust, precum și de simpatia proisraeliană a presei. Acești factori diminuează capacitatea Occidentului de a exercita o presiune efectivă asupra Israelului.
Conflictul din Gaza a izbucnit când, pe 7 octombrie 2023, Hamas a atacat în sudul Israelului, omorând peste 1.200 de persoane și capturând 251 de ostatici, conform datelor israeliene.
Operațiunile militare aeriene și terestre ale Israelului în Gaza, o regiune cu densitate mare a populației, au rezultat într-un număr mare de victime, peste 60.000 de palestinieni, conform oficialilor de sănătate locali. Numeroși civili suferă de foame și malnutriție, iar imaginile cu copii subnutriți au generat indignare la nivel mondial, amplificând criticile la adresa Israelului pentru restricțiile impuse ajutoarelor umanitare.
Israelul susține că Hamas este responsabilă pentru suferințele din Gaza, dar, ca răspuns la presiunea internațională tot mai mare, a declarat că va permite mai multe ajutoare către civili, inclusiv prin suspendarea temporară a luptelor și crearea de rute protejate pentru convoaiele umanitare.
