BNR păstrează dobânda cheie. Care sunt alternativele?

Așa cum a fost anticipat, Banca Națională a României (BNR) a decis miercuri să mențină dobânda cheie la 6,5%. Această decizie vine pe fondul creșterii neașteptate a ratei anuale a inflației, care a înregistrat în decembrie 5,14%, comparativ cu 4,62% în septembrie, conform analizelor Băncii Centrale.

Activitatea economică a stagnat în trimestrul III al anului 2024, după o creștere modestă de 0,1% în trimestrul anterior. Datele recente sugerează o expansiune moderată a economiei pentru trimestrul IV 2024, conform estimărilor oficialilor BNR.

În octombrie, vânzările cu amănuntul, în special în sectorul auto-moto, au înregistrat o accelerare a creșterii anuale, iar serviciile destinate populației au revenit pe un trend pozitiv. Totuși, volumul lucrărilor de construcții a resimțit un declin accentuat în termeni anuali. Noile previziuni reconfirmă posibilitatea scăderii ratei anuale a inflației în primele trei luni ale anului curent, cu o traiectorie mai alertă comparativ cu estimările anterioare.

BNR a evidențiat că incertitudinile și riscurile semnificative provin din politica fiscală și din strategia de venituri, în contextul implementării măsurilor fiscal-bugetare aprobate recent.

Posibilele opțiuni pe care BNR le-ar fi putut considera includ:

O creștere a ratei ar fi putut fi justificată prin:

a) Presiuni inflaționiste persistente. Deși tendințele inflației s-au mai atenuat, există riscul ca aceasta să rămână peste intervalul țintă pentru o perioadă mai lungă. Creșteri anticipate ale prețurilor la energie sau alimentare ar putea justifica o poziție mai rigidă din partea politicii monetare.

b) Devalorizarea leului. O depreciere semnificativă a monedei naționale față de principalele valute ar putea genera inflație importată, ceea ce ar putea conduce la o majorare a ratei.

c) Creșterea veniturilor și presiuni din partea cererii. O expansiune considerabilă a veniturilor și o cerere mai mare ar putea crea riscuri de supraîncălzire economică în unele sectoare, influențând decizia băncii centrale.

d) Îngrijorări legate de politica fiscală. Dezechilibrele fiscale, combinate cu politici fiscale non-critice, pot accentua presiunile inflationiste. Un astfel de context necesită contrabalansare.

e) Strangerea politicii monetare la nivel global. Politicile altor bănci centrale, cum ar fi Fed și BCE, care mențin rate mari, pot influența BNR să adopte o atitudine similară pentru a asigura stabilitatea valutară.

O reducere a ratei ar fi putut fi, de asemenea, considerată, deși cu dificultate

a) Scăderea inflației. BNR ar putea evalua o reducere a ratelor în cazul în care datele recente ale indicelui prețurilor de consum (IPC) ar arăta o diminuare semnificativă.

b) Încetinirea economică. O contracție economică semnificativă, evidențiată prin stagnarea creșterii industriale sau a vânzărilor cu amănuntul, ar putea determina banca centrală să intervină pentru a stimula cererea.

c) Progrese în consolidarea fiscală. Dacă guvernul își îmbunătățește politicile fiscale, ar putea exista premise teoretice pentru o politică monetară mai relaxată.

d) Reducerea riscurilor externe. O îmbunătățire a condițiilor economice globale ar putea diminua presiunile de a menține ratele ridicate.

În concluzie, raportul BRD menționează că, după examinarea argumentelor pro și contra, o creștere a ratei ar fi dificil de justificat în prezent, iar BNR are momente limitate pentru a considera o reducere a ratei. Se preconizează că banca va menține o abordare prudentă, asigurând controlul ferm asupra inflației înainte de a lua în considerare o astfel de decizie. În plus, este important de menționat că rata cheie reprezintă doar una dintre numeroasele instrumente la dispoziția unei bănci centrale.