Bronzat la soare: o analiză a comportamentului pe plajă. INTERVIU cu antropologul Alexandru Dincovici

Pe litoralul Mării Negre, momentul în care începe competiția pentru șezlonguri este deja aici. Fără bani, șezlongul nu este disponibil. Plajele sunt pline de bagaje, seducție și voie bună, o adevărată 'hipnoză' de a evita pielea albă. Aceasta este o capcană a marketingului. Vara ne influențează comportamentele. De ce se întâmplă asta? Antropologul Alexandru Dincovici, expert în corporalitate, oferă răspunsuri.

De ce mergem la plajă în grupuri? Ce semnificație are acest comportament? Ne expunem trupurile în fața soarelui, ca o formă de ritual.

Alexandru Dincovici explică: O piele bronzată este percepută de cei cu pielea deschisă ca un simbol al atracției. Acest lucru i-a determinat pe mulți să viziteze saloanele de bronzat. Unele persoane doresc să aibă o nuanță mai închisă a pielii. Însă, expunerea la soare aduce și riscuri pentru sănătate. Recent, pe rețelele sociale a apărut o discuție despre o aluniță, pe care unii o considerau un semn de cancer de piele. În trecut, subiecte de acest tip nu existau public. Acum, cu schimbările climatice, au apărut dezbateri importante despre radiațiile UV și efectele lor asupra sănătății. Mulți încep să fie mai precauți în ceea ce privește plaja. Cei ce merg la plajă acum folosesc creme cu protecție solară ridicată, iar la noi, cele de 50 SPF sunt printre cele mai puternice. Totuși, de ce ne expunem la soare? Această alegere este influențată cultural. În alte culturi, cum ar fi India, pielea albă aduce un statut social mai ridicat.

Mersul la plajă devine o activitate istovitoare. Ne înarmăm cu tot ce necesită ieșirea: costumul de baie, umbrelă, prosoape, bere. Ne luptăm pentru cele mai bune locuri pe plajă.

Aspectul majorității plajelor amenajate din România transformă o simplă ieșire într-o adevărată competiție. Costul șezlongurilor este ridicat, iar acolo nu ne reprezentăm doar pe noi înșine, ci și statutul nostru social prin bronz. Astfel, mersul la plajă devine mai mult decât o relaxare: este o combinație de distracție și consum.

Unde este natura? Mersul la mare reflectă relația noastră cu natura?

Pe litoral, autenticitatea relației cu natura lipsește. Vorbind despre plajele noastre, am observat că multe sunt artificiale, fiind amenajate cu multă construcție. Majoritatea plajelor sunt distrase de zgomot și aglomerare, ceea ce le ia din caracterul natural. Cred că muntele este mai indicat pentru o conexiune reală cu natura.

La munte, întâlninm natura. Ursul și grătarul.

Într-adevăr, ursul simbolizează natura. Grătarul, în schimb, poate transforma o experiență naturală în una sălbatică, implicând focul și prepararea cărnii, generând fum și îndepărtând animalele din zonă.

Privirea pe plajă: voyeurismul. Suntem îmbrăcați, dar costumele sunt din ce în ce mai simbolice. Ne contemplăm trupurile.

O discuție interesantă este despre costumele de baie, unde observăm că slipul nu mai este uniforma principală, fiind îmbrăcat mai des de cei din generații mai în vârstă. Costume de baie moderne au fost proiectate să fie funcționale, reducând frecarea cu apa. Unele femei poartă costume mai provocatoare; aceste alegeri pot fi considerate o reacție la privire. Un alt punct discutabil este natura privirii: suntem tentați să privim, dar, care este privirea corespunzătoare?

Privirea devine o provocare. Este o dilema să observăm fără a judeca. Au existat incidente celebre, în care reacțiile exagerate la privirile de pe plajă au fost criticate. De aceea, este esențial să evităm privirile insidioase. Totuși, ne îndreptăm privirile spre străini, trăind permanent sub observația celorlalți, iar acest lucru ne creează o tensiune. Din păcate, cultura noastră nu încurajează privirea neutră.

Obsesia berii: să curgă berea, să ne îngrășăm.

Consumul de bere este foarte bine promovat în timpul verii. Chiar dacă auzim să ne hidratăm, există o idee populară că berea hidratează mai bine decât apa. Totuși, conform standardelor orientative, un adult ar trebui să consumă cel puțin doi litri de apă pe zi, echivalentul a patru beri. Această asociere este creată de marketing. În țările nordice, consumul de alcool are o altă semnificație.

Am descoperit o situație interesantă în România discutând cu un prieten. Într-un sat din Oltenia, unde oamenii nu aveau apă curentă, consumul de alcool devine o alternativă pentru lipsa apei. Există cazuri în care alcoolul este mai accesibil decât apa potabilă.

Vara, suntem liberi. Suntem chiar liberi? Marketingul ne influențează. Ne pregătim cu bagaje, ne confruntăm cu aglomerările de transport.

Nu consider că vara eşti cu adevărat liber. Associația dintre vară și libertate poate proveni din experiențele din copilărie, având în vedere că vacanțele de vară sunt asociate cu liberatea de a face ce dorim. Totuși, această idee de 'libertate' este mai mult o iluzie. De aceea, ne îmbrăcăm cu entuziasm pentru vacanțele de vară, dar aceasta nu este o reală libertate.

Am discutat cu Alexandru Dincovici despre libertatea verii, bronz și consumul de bere. Alexandru Dincovici este antropolog, cu un interes profund pentru corp, sport, tehnologie, și medicină, și conduce Izibiz Consulting, un birou de cercetare și consultanță. Este, de asemenea, director executiv al Asociației Oamenilor de Afaceri din România și practicant de Jiu-Jitsu Brazilian.