Buget 2025: Analiza cifrelor fundamentale. Cine va asigura creșterea economică, evoluția salariilor, inflația și rata șomajului

Economia României se confruntă cu vulnerabilități accentuate de un nivel înalt al îndatorării publice, ceea ce restrânge capacitatea de reacție financiară în cazul unor noi crize, conform Raportului care însoțește proiectul Bugetului pentru 2025.

• · Există temeri privind o stare de incertitudine pe termen lung, resimțită atât în economii, cât și în piețe și în rândul populației, o situație ce se poate agrava în urma fenomenelor climatice nefavorabile, avansului tehnologic și evenimentelor politice imprevizibile.

• · Economia Uniunii Europene a menținut stabilitatea în fața provocărilor recente, prioritatea constând în abordarea problemelor legate de reziliența și redresarea post-pandemie. Statele membre se concentrează pe politici economice comune, inclusiv pe sectorul industrial, competitivitatea pe termen lung, tranziția verde și digitală, politica agricolă comună, strategiile sociale și migrarea, dar și reconstrucția Ucrainei.

• · În ciuda problemelor structurale persistente, progresele recente sugerează că Europa funcționează optim prin colaborare, subliniind necesitatea ca Uniunea Europeană să-și întărească autonomia strategică și competitivitatea pe scena internațională, asigurându-se totodată că nu lasă pe nimeni în urmă.

Proiectul de buget pentru 2025 a fost elaborat pe un scenariu macroeconomic prudent, conform „Planului bugetar-structural naţional pe termen mediu (2025–2031)”, estimând o dinamică a PIB-ului de 2,5%, care depășește creșterea PIB-ului potențial.

Evoluția economiei ia în calcul măsuri de consolidare fiscal-bugetară, îmbinând o creștere echilibrată a investițiilor publice și private în sectoare esențiale.

Autoritățile prevăd o revenire graduală a sectorului industrial, cu o creștere moderată estimată la 0,5%. Proiectele de infrastructură în continuare vor impulsiona puternic sectorul construcțiilor, a cărui dinamică este estimată la 4,8%.

Serviciile vor rămâne principala forță a creșterii economice, previzionată la 2,5%, bazată pe dezvoltarea activităților cu valoare adăugată mare. Creșterea sectorului agricol este anticipată la 3,9%, o estimare prudentă ce nu reîntregește scăderea accentuată a anului anterior, dar ia în considerare influențele climatice.

Pe partea cererii, s-a urmărit accelerarea activităților investiționale prin utilizarea resurselor disponibilizate de Mecanismul de redresare și de Cadrul financiar multianual 2021-2027, cât și prin cele guvernamentale. Astfel, se estimează o dinamică a investițiilor de 5,9% și o rată de investiție de 27,4%, aceste aspecte constituind principalele motoare ale creșterii economice.

Consumul privat se va tempera din cauza scăderii veniturilor disponibile reale, cauzată de menținerea câștigurilor din sectorul bugetar și a pensiilor la nivelul anului precedent, cu o dinamică similară cu cea a PIB-ului (2,5%). Exportul net va contribui negativ la creșterea economică (-0,8 puncte procentuale), dar se previzionează o revenire a exporturilor de bunuri și servicii (+2,3%), în timp ce importurile vor crește cu 3,8%.

Piața muncii își păstrează tendința pozitivă

Estimările pentru 2025 sugerează o creștere a numărului de angajați cu peste 63,000, ajungând la un total de 5.475.000 angajați, cu o rată a șomajului de 3,1%.

Salariile nominale, atât în sectorul public, cât și privat, vor înregistra o decelerare semnificativă, scăzând de la o creștere cu două cifre în 2024 (14,4%) la o majorare de o singură cifră în 2025 (6,1%).

Inflația va continua să scadă în 2025

Se preconizează o răcire a inflației pe toată perioada de prognoză, cu excepția primului semestru din 2025, când se vor resimți temporar efectele măsurilor de consolidare fiscală. Rata inflației la finele anului 2025 este estimată la 3,8%, cu o medie anuală de 4,4%.

Ritmul mediu anual al creșterii economice pe termen mediu este estimat la 2,7% pentru perioada 2026-2028, atingând un maxim de 3,0% în 2026. Acest scenariu este în concordanță cu ajustarea deficitului structural, conform estimărilor Comisiei Europene. Se anticipează o creștere semnificativă a formării brute de capital fix în primul an (7,0% în 2026), iar pe parcurs, ritmul mediu anual se va menține peste cel al PIB-ului (5,0%), cu o rată de investiție estimată la 28,7% la finalul acestei perioade.

Pe partea ofertei, prognoza se bazează pe o dinamică robustă a construcțiilor, sprijinită de o absorbție eficientă a fondurilor europene, iar pentru sectorul terțiar, activitățile moderne cu plus de valoare adăugată vor contribui semnificativ la avansul economic. În sectorul industrial, se așteaptă o normalizare treptată a activităților, cu o creștere medie anuală estimată la 2,7%.

Deficitul contului curent va atinge 5,7% din PIB la finalul orizontului de prognoză

Se estimează o reducere graduală a ponderii deficitului contului curent în PIB, atingând -5,7% în 2028 față de -7,9% în 2024, indicând o îmbunătățire a echilibrului economic extern.

Îmbunătățiri pe piața muncii

Se preconizează o creștere a ocupării forței de muncă, cu 210.000 de angajați între 2026 și 2028, ceea ce va duce la o sporire a productivității muncii. Rata șomajului va continua să scadă, estimându-se o valoare de 2,7% la finele anului 2028, de niveluri mai reduse comparativ cu cele de dinainte de pandemie.

Ritmul mediu anual al câștigului salarial brut va fi de aproximativ 6,4% în perioada 2026-2028, sporind astfel puterea de cumpărare cu aproximativ 3%, într-un context de decelerare a majorărilor salariale pe termen lung. Vor exista măsuri pentru a corecta dinamicile salariale ridicate din sectorul bugetar, având în vedere ajustările necesare și alinierea costurilor cu forța de muncă la productivitatea muncii.

Se așteaptă o atenuare a inflației

Pe termen mediu și lung, inflația ar putea rămâne în limitele țintei BNR, începând cu sfârșitul anului 2026, continuând să scadă treptat până în 2028, când se preconizează o rată de 2,5% la finalul anului și o medie anuală de 3,0%.

Aceste previziuni se bazează pe anticipări legate de ani agricoli normali, stabilizarea prețurilor energiei și a altor materii prime la nivel internațional, precum și o ușoară depreciere nominală a leului în raport cu euro.