Cazul Călin Georgescu: Îngrijorări față de ascensiunea extremiștilor înaintea alegerilor parlamentare de duminică – Ce înseamnă „cordon sanitar” și cât de eficient este acesta?

Politicienii din România fac apel la o acțiune comună din partea partidelor democratice, după rezultatul surprizător obținut de Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale. Experiențele europene arată că, deși această strategie poate fi mai puțin eficace, are potențialul de funcționare atunci când alegătorii și politicienii se mobilizează.

Crin Antonescu, fost lider al PNL, a subliniat, luni, la Antena 3, că partidele pro-occidentale, precum PNL, PSD și USR, trebuie să își maximizeze performanțele pentru a susține direcția pro-europeană a României, având în vedere apropierea alegerilor parlamentare.

Antonescu a descris situația actuală ca fiind o „realitate alarmantă” din care trebuie să ieșim, fiind unul dintre primii care a subliniat semnificația alegerilor din duminica, 1 decembrie.

El a continuat, afirmând că este esențial să existe unitate între USR-PNL-PSD, exprimându-și îngrijorarea că discuțiile interne nu au sens într-o perioadă atât de critică, și a subliniat că ascensiunea lui Georgescu reprezintă un pericol real.

În aceeași zi, REPER a lansat un apel pentru crearea unui „cordon sanitar împotriva extremismului putinist” și a subliniat necesitatea unei responsabilități politice sporite.

REPER a reiterat că numai printr-o mobilizare unită pe 1 și 8 decembrie se poate stopa avansul extremismului și legionarismului, care reprezintă o amenințare pentru România.

Ce este Cordonul Sanitar?

Termenul „cordon sanitar” provine din domeniul medicinei sau agriculturii și a fost utilizat în politica europeană pentru a exclude partidele extremiste.

De când partidele de extremă-dreapta au început să reapară în anii '80, politicienii tradiționali au ales să le izoleze, încercând să împiedice câștigarea de alegeri sau obținerea de poziții în administrația publică.

Obiectivul principal este salvaguardarea instituțiilor democratice și a drepturilor fundamentale.

Cordonul sanitar a fost instituit formal în Belgia, în mod special împotriva partidului naționalist Vlaams Blok, când grupările politice au semnat un pact pentru a-l exclude din coalițiile viitoare.

Acest concept a fost folosit și în Germania, împotriva Alternative für Deutschland (AfD), dar și în Suedia și în Anglia, în perioada de succes a British National Party.

Voiturile din 2000 pentru Ion Iliescu, prin care alegătorii de dreapta au susținut-o pe Iliescu în detrimentul lui Corneliu Vadim Tudor, au reprezentat o formă de cordon sanitar informal.

Familia Le Pen continuă lupta

Interesant, în Franța au existat mai multe inițiative de cordon sanitar pentru a exclude Frontul Național (acum Adunarea Națională) din sferele de putere.

Partidele democratice din Franța au considerat că ascensiunea unui partid asociat cu regimul Vichy, al cărui mesaj conține antisemitism și xenofobie, pune în pericol democrația.

Un punct culminant a fost în 2002, când Jean-Marie Le Pen a obținut 16,8% din voturi, iar mobilizarea împotriva sa a fost masivă, având ca rezultat realegerea lui Jacques Chirac.

Președintele Emmanuel Macron a subliniat importanța votului împotriva extremei drepte în timpul alegerilor din 2017 și 2022, când mulți votanți de stânga s-au unit pentru a preveni accesul Marinei Le Pen la putere.

Deși a fost învinsă, Le Pen a reușit să-și crească scorul electoral, atrăgând electorat divers prin moderarea discursului său.

Eficiența scăzută a cordonului sanitar

Analizând situația actuală, Owen Worth, profesor irlandez, menționează că în unele țări cordonul sanitar a fost ignorat, în special după creșterea partidelor de dreapta radicală.

Partidul Libertății din Austria (FPO), de exemplu, a ocupat poziții guvernamentale imediat după ce a obținut succesul electoral, în ciuda criticilor.

Ultimii ani au arătat o diminuare a eficienței cordonului sanitar în multe țări europene.

Nemulțumirile alegătorilor, provocate de probleme economice, inflație, migrație și războiul din Ucraina, au favorizat ascensiunea extremismului.

Idei care înainte erau considerate extreme sunt acum parte a discursurilor politicienilor tradiționali.

Alegerile europarlamentare vor reflecta sprijinul tot mai mare pentru grupările extremiste în diverse state membre ale Uniunii Europene.

Recent, AfD a obținut rezultate remarcabile în alegerile europarlamentare din Germania și alegerile regionale din Turingia.

În octombrie, cordonul sanitar a fost rupt și în Belgia, unde anumite partide au decis să colaboreze cu Vlaams Belang.

Un politician local a menționat: „Nu a fost o decizie ușoară, dar a fost necesară pentru alegători.”

Franța: Ultima încercare de a menține cordonul sanitar

Situația din Franța demonstrează atât slăbirea cordonului sanitar, cât și potențialul său de a funcționa cu adevărat.

În timpul alegerilor europarlamentare și în primul tur al legislativelelor, RN a făcut progrese semnificative.

Pentru prima dată, acest partid a obținut un număr considerabil de parlamentari, cu șanse reale de a prelua guvernarea, conform sondajelor.

Experții din Franța au discutat despre slăbirea cordonului sanitar și normalizarea extremei drepte, în contextul unei colaborări dintre partidele de centru-dreapta și cele de stânga pentru a contracara RN.

După dialoguri intense, alianțele politice au decis să își retragă candidații fără șanse în turul al doilea al legislativelor.

În final, alianța stângii a câștigat, urmată de partidul lui Macron, iar RN a obținut o înfrângere temporară, dar a rămas o forță semnificativă în parlament.

Profesorul Worth sugerează că modelul din Franța ar putea reprezenta o strategie tot mai rară în peisajul politic actual.

Alegerile parlamentare din România sunt programate pentru duminică, 1 decembrie.