Ciclonul, un fenomen meteo frecvent în România, este în mijlocul discuțiilor – HARTĂ

Ciclonele constituie fenomene meteorologice des întâlnite pe teritoriul nostru, fiind responsabile pentru viscole în ianuarie și ploi tardive în luna noiembrie. În trecut, acestea erau ilustrate pe hărțile meteorologice, dar astăzi au devenit o prezență obișnuită, apărând de zeci de ori pe an. Care sunt cauzele confuziilor legate de acest subiect? Care sunt diferitele tipuri de cicloni, care a fost parcursul ultimului ciclon ce a tranzitat România, aducând vreme rece? Specialiștii au oferit clarificări pe aceste teme.

Cel mai recent ciclon a trecut prin România începând de sâmbătă seară și până marți, generând ploi torențiale în anumite zone, dar și aducând o masă de aer rece. În perioada weekend-ului, precum și luni, autoritățile au emis více avertizări meteorologice, iar peste 5.000 de persoane au fost evacuate preventiv din patru județe pentru a preveni inundațiile, similar tragediei din județul Galați din 14 septembrie, când au fost înregistrate 7 decese. Pregătirea pentru acest fenomen a fost de data aceasta mai bună.

În noaptea de luni spre marți, Constanța a fost afectată de ploi abundente.

Ciclonele care au traversat România au adus și o scădere semnificativă a temperaturilor, acestea scăzând cu 10-15 grade comparativ cu săptămâna anterioară, iar în anumite localități din Crișana, temperaturile maxime au coborât cu până la 18 grade C în intervalul sâmbătă-luni.

Ce se întâmplă în timpul trecerii unui ciclon obișnuit?

Ciclonele sunt mai puțin alarmante decât aparent, și adesea, percepția publicului este exagerată, dat fiind că explicarea fenomenului nu este simplă.

Ciclonele reprezintă un fenomen meteorologic complex, prin urmare, când auzim despre un ciclon care afectează România, nu trebuie să-l confundăm cu taifunuri sau uragane. O mică parte din ciclonele care ne afectează aduc distrugeri.

Temerile provocate de cicloni rezultă și din confuziile între cele două categorii majore, dar și din mediatizarea intensă a mega-furtunilor în presă, ceea ce a dus la o creștere a numelui cicloni.

În presa de limbă engleză, termenul „windstorm” este des utilizat, fiind definit de Enciclopedia Britannica ca un vânt suficient de puternic care provoacă pagube minore arborelui sau construcțiilor, având o viteză a rafalelor de cel puțin 55 km/h.

Cicloni extratropicali puternici sunt denumiți „European windstorms” în engleză și apar în perioada octombrie-martie. În spaniolă, aceștia sunt cunoscuți ca „borrasca profunda europea”, iar francezii folosesc denumirea „tempêtes hivernales européennes”.

În ultimele decenii, cicloni au fost frecvent menționați în România, exemplul notabil fiind cel din iunie 2021, când a fost semnalat un ciclon deasupra Mării Negre. Meteorologii au explicat că cicloni se formează frecvent deasupra țării noastre, dar nu sunt la fel de puternici ca cei din regiunile tropicale.

Deși asociem cicloni cu fenomene devastatoare, trebuie să reținem că aceștia nu generează uragane și nu sunt comparabili cu cei tropicali. Totodată, există multe zile pe an în care cicloni se află deasupra României, dar cu efecte minime la sol.

Ce se petrece când un ciclon obișnuit ne traversează? „Avem intervale de cer senin, urmate de precipitații de câteva ore, și din nou cer senin, fără furtuni severe. Se consideră că un front atmosferic a trecut peste noi”, explică fizicianul Bogdan Antonescu, menționând că traiectoriile cicloni sunt influențate de curentul-jet.

România nu se confruntă cu ciclonii provocatori de distrugeri tropicale

Cicloni ce ajung în zonele cu climă temperată, inclusiv în România, sunt diferiți de cei tropicali. Aici întâlnim doar cicloni extratropicali, care pot apărea pe parcursul tuturor anotimpurilor, dar predomină în sezonul rece.

Cicloni au adus anterior viscole severe, iar în anii recenți, au generat ploi în ianuarie și februarie. Tot cicloni sunt cei responsabili pentru ploi la sfârșitul toamnei și începutul primăverii.

Evoluția buletinelor meteo la televizor

„Oamenii nu se temeau de un ciclon”, afirmă climatologul ANM Roxana Bojariu, subliniind că informațiile meteo emise cu câteva decenii în urmă explicau clar schimbările vremii.

Ea susține că, în trecut, oamenii înțelegeau mai bine conceptul de ciclon, în timp ce în prezent, termenul este confundat frecvent cu cel al „cicloni tropicali”, care sunt mult mai violenți decât cei extratropicali.

În anii ’80, rubrica meteo a „Telejurnalului” era mult mai diferită comparativ cu actualitatea, meteorologii utilizând o abordare mai tehnică și ilustrând pe hărți cu un băț indicator deplasarea maselor de aer.

Roxana Bojariu aduce în discuție și prezența cicloni în cultura populară, menționând o scenetă din Amza Pellea.

Cicloni au fost chiar și personaje în cărți pentru copii, exemplificând conceptul acestora.

O mențiune dintr-o carte din 1982, intitulat „Vântul și sticlele de limonadă”, ilustrează cum doi copii încercau să prindă în sticle vântul jucăuș Rasmus.

Ce sunt cicloni și ce efecte au?

Cicloni apar frecvent deasupra României în sezonul rece, în sezonul cald fiind mai rar.

Când ciclonul își face apariția în sezonul hiberna, acesta aduce ninsori, însă în anii recenti s-au observat mai multe ploi în ianuarie și februarie. „Când un ciclon din Mediterana interacționează cu un câmp anticiclonic la est de noi, generează viscole severe”, ilustrează Roxana Bojariu.

Ciclonul poate fi perceput ca o structură mare rotatională ce aduce aer rece din nord și aer cald din sud, a declarat fizicianul Bogdan Antonescu, expert în fenomene extreme.

Cicloni sunt importanți nu prin ei înșiși, ci prin structurile pe care le aduc: fronturi de aer rece și cald, care generează furtuni.

„Ciclonul provoacă schimbări meteorologice într-o regiune, și este caracterizat printr-o zonă de presiune scăzută, care atrage precipitații si vânt intens, cu cât presiunea este mai mică, cu atât intensitatea condițiilor se amplifică”, adaugă Bogdan Antonescu.

Printre cicloni care ajung pe teritoriul țării noastre, doar aceștia extratropicali sunt relevanți. Bogdan Antonescu menționează că termenul poate fi confuz, similar cu altele, precum „vortex polar” sau „tornadă”. „Unii pot crede că ciclonul este o toranadă gigantică ce cutreieră Europa, dar este vorba de o structură cu totul diferită”, precizează el.

Un sistem de furtuni distinct

Cicloni care au provocat distrugeri și la noi includ ciclonul Boris, care a generat ploi abundente în centrul Europei. Acesta a fost denumit și Furtuna Boris, și am întrebat-o pe Roxana Bojariu dacă denumirea de furtună este corectă. „Termenul anglo-saxon a fost utilizat; un ciclon poate fi văzut ca un sistem de furtuni, dar noi folosim denumiri precum sistem de presiune joasă sau ciclon. Furtuna a intrat astfel în limbajul comun, deși termenul se referă la fenomene localizate”, explică ea.

Bogdan Antonescu menționează că ciclonul Boris va rămâne în istoria meteorologiei, cu studii asupra impactului său, încercând să determine rolul schimbărilor climatice. Recordurile de precipitații în Europa Centrală au fost cauzate de faptul că „furtuna” Boris a stagnat într-o zonă mai lungă de timp, fiind alimentată de căldura din Mediterană.

Diferențele între ciclonii mediteraneeni și cei atlantic

Cicloni extratropicali se formează la intersecția a două mase de aer cu temperaturi diferite.

Cicloni ajung în România iarna, formându-se deasupra unei Mediterane calde, în contrast cu solurile reci. Vara, ciclonii nord-atlantici pot influența vremea în România, dar cicloni din Mediterană pot apărea și în sezonul cald.

Cicloni care traversează Europa pentru zile lungi, de la Atlantic spre România, își schimbă semnificativ structura și direcția. În general, ciclonii atlantic sunt mai bine dezvoltați spațial și pot avea traiectorii și durate mai mari de viață, pe când cicloni mediteraneeni sunt de obicei mai mici și cu o durată de viață mai scurtă, conform Roxanei Bojariu.

O observație remarcabilă este formarea de cicloni și în Marea Neagră, în ultimii ani.

Necesitatea denumirii ciclonilor europeni

De câteva decenii, uraganele care lovesc coastele Americii și din alte regiuni primesc denumiri, devenind parte din istoria meteorologică. Recent, cicloni care afectează Europa au început să fie denumiți, iar unele valuri de căldură primesc denumiri similare.

Numai ciclonii care depășesc anumite criterii meteorologice legate de intensitate și precipitații primesc denumiri. Organizarea și criteriile de denumire variază între instituții.

Bogdan Antonescu menționează că furtuna Ashley, menționată și la noi, nu există ca nume oficial, nefiind atribuită vreo furtună de către organizațiile responsabile cu denumirea cicloni europeni. Aici este disponibilă o pagină cu lista furtunilor din acest sezon.

De ce este utilă denumirea fenomenelor extreme? Când un ciclon primește un nume, publicul devine mai conștient de posibilele pericole și se va pregăti corespunzător. Problema în Europa constă în numărul de organizații care denumesc, generând posibil confuzie.