Cifrele care contestă „mitul nepăsării” generațiilor tinere: 682.588 de tineri au participat mai mult la vot comparativ cu acum 4 ani / Surpriza provine din partea celor mai activi

La alegerile europarlamentare, 2 milioane de tineri cu vârste între 18 și 35 de ani au votat. Alexandru Manda, unul dintre fondatorii inițiativei nepartizane „Tinerii Votează”, explică într-un text de opinie ce semnificație poate avea această cifră și cum ne putem pregăti pentru viitor.

Des întâlnim afirmații precum „tinerii nu votează” sau „tinerilor nu le pasă de viitorul României”. Cum s-a prezentat însă realitatea la alegerile din 9 iunie?

Participarea tinerilor a crescut cu 33% în doar 4 ani

Din cei 4.527.425 de tineri cu drept de vot (18-35 de ani), peste 2 milioane s-au prezentat la vot în ziua alegerilor. 2.050.365 (45,28%) au votat la alegerile europarlamentare, iar aproape 200.000 mai puțini la alegerile locale: 1.864.863 (41,19%).

Astfel, aproape un tânăr din doi români a ales să-și exercite dreptul la vot. Comparativ cu ultimele alegeri parlamentare din decembrie 2020, avem un succes: participarea tinerilor a crescut cu o treime, iar 682.588 de tineri au votat în plus.

„Nicio taxare fără reprezentare”

Întrebarea este: de la ce pornim? Studiul „Tinerii din România în anul 2024”, realizat în martie de Tinerii Votează împreună cu IRES, ne oferă informații relevante:

• 68% dintre tinerii de 18-35 de ani consideră că România urmează o direcție greșită
• 51% nu se consideră activi civic
• 76% nu au încredere în democrație,
• 95% nu au deloc sau aproape deloc încredere în partidele politice.

Aceste date ilustrează o criză în relația socială dintre tineri și conducerea politică, formând un cerc vicios: dezamăgire, neîncredere, lipsă de implicare. Vechea expresie „Nicio taxare fără reprezentare” reflectă sentimentul tinerilor că nu sunt reprezentați. Cu toate acestea, ei s-au prezentat la vot.

Încrederea pierdută: cât va dura să fie recâștigată?

În aceste condiții, se explică de ce prezența la vot a tinerilor a crescut cu o treime față de decembrie 2020, dar a fost totuși cu 7% mai mică decât prezența populației generale (52,42%). Tinerii din România nu mai au încredere în clasa politică, se simt trădați și deseori asta se traduce printr-o neparticipare la vot. Dar este corect să fie blamați pentru această atitudine?

Nu cred. Participarea la vot depinde în principal de opțiunile electorale disponibile. Deși există și posibilitatea votului nul sau de protest, tinerii își justifică lipsa de vot prin „nu am cu cine să votez”. În această privință, responsabilitatea revine politicienilor.

Tinerii nu cer nimic exagerat. Ei își doresc să fie ascultați, iar problemele lor să fie reflectate în politici publice concrete.

Recâștigarea încrederii tinerilor în guvern și leadershipul politic nu se va întâmpla brusc și nu este o responsabilitate exclusivă a tinerilor. Este necesară o luciditate și o reacție din partea politicienilor: să înțeleagă ce își doresc tinerii, să comunice eficient și mai ales, să acționeze. Tinerii s-au săturat de promisiuni neîmplinite.

Cei de 18-19 ani sunt cei mai angajați electoral

Conform definiției legale, tinerii sunt cei cu vârsta între 14 și 35 de ani, dar în cazul tinerilor cu drept de vot, ne concentrăm pe cei de 18-35 de ani. Este important de notat că tinerii nu formează un grup omogen.

Tinerii votanți pot fi categorisiți în funcție de nevoi și interese în patru grupuri:

• 18-19 ani (liceeni sau proaspăt absolvenți);
• 20-24 de ani (studenți în proces de integrare pe piața muncii);
• 25-29 de ani (în căutarea stabilizării profesionale și a autonomiei financiare);
• 30-35 de ani (focus pe dezvoltarea profesională și pe viața de familie).

Cei mai activi tineri votanți au fost cei care au votat prima dată: peste 235.000 de tineri cu vârste între 18-19 ani s-au prezentat la urne.

Entuziasmul primului vot, o dezamăgire mai mică sau o mai bună înțelegere a responsabilității cetățenești au condus la o participare cu aproximativ 5% mai mare în rândul votanților de 18-19 ani decât în rândul altor subcategorii de tineri.

„Domiciliul legal” a influențat participarea la vot

Începând cu categoria de vârstă 20-24 ani, s-a observat o scădere cu 4-5% a ratei de prezență la alegerile locale față de cele europarlamentare, un efect al comasării alegerilor.

Tinerii de 18-19 ani, în marea lor majoritate elevi de liceu, locuiesc în zona în care au domiciliul legal. Însă, în cazul votanților de 20 de ani și peste, vedem consecințele migrației către orașele studențești sau centrele economice pentru locuri de muncă.

Multe dintre persoanele care locuiesc în chirie aleg să își păstreze domiciliul în orașul natal, dificultățile având un impact negativ asupra prezenței la vot la alegerile locale și parlamentare, unde se votează în circumscriptia din cartea de identitate.

În încheiere, un mesaj pentru cei care doresc să câștige voturile tinerilor la următoarele alegeri prezidențiale și parlamentare: discutați cu noi, consultați-ne și răspundeți-ne nevoilor. Ulterior, veniți cu soluții concrete și comunicați într-un mod care să nu fie banal. Evitați să pretindeți că „cea mai mare problemă a tinerilor” este un subiect inventat. Nu dați vina pe tineri pentru lipsa de încredere.

Despre autor:

Alexandru Manda, 25 de ani, este absolvent al Facultății de Drept. El este fondator al Centrului Agora pentru Democrație și inițiator al campaniei „Tinerii Votează”, o inițiativă apolitică dedicată încurajării votului în rândul tinerilor. În anul 2021, Alexandru a fost distins cu premiul Tânărul European al Anului de Fundația Schwarzkopf și Forumul European de Tineret.

În prezent, Manda activează ca și consilier în cabinetul ministrului Sebastian Burduja la Ministerul Energiei, având și experiența anterioară de consilier în cabinetul consilierului de stat Sorin Costreie, la cancelaria prim-ministrului.