Cinci ani de la Brexit: Britanicii nu găsesc beneficiile ieșirii din UE și percep un impact negativ – sondajele confirmă această opinie

Mai mult de jumătate dintre britanici consideră acum că ieșirea din Uniunea Europeană a fost o alegere greșită, conform sondajelor realizate de Ipsos și YouGov. O analiză recentă a BBC indică faptul că promisiunile susținătorilor Brexitului nu s-au materializat, iar impactul asupra comerțului a fost în mare parte negativ.

Un sondaj Ipsos, publicat recent, dezvăluie că 54% dintre britanici cred că Brexitul a fost o decizie nefavorabilă pentru Regatul Unit, în timp ce doar 32% consideră că a fost o alegere benefică.

Sondajul YouGov, publicat săptămâna trecută, arată rezultate similare, cu 55% din respondenți considerând că ieșirea din UE a fost o alegere eronată.

Această opinie a fost constantă de la începutul anului 2023, când 57% dintre britanici aveau aceeași părere despre Brexit.

De asemenea, datele Ipsos subliniază că opinia publică este divizată.

Majoritatea votanților care au sprijinit ieșirea din UE în 2016 (69%) și susținătorii Partidului Conservator (61%) consideră că Brexitul a fost o decizie bună.

Aceasta opinie contrastează semnificativ cu cea a votanților care au ales să rămână în UE, 85% dintre ei considerând Brexitul o alegere greșită, iar 67% dintre alegătorii laburiști fiind de aceeași părere.

Căutând beneficiile Brexitului

Sondajele recent realizate în Marea Britanie explorează opiniile britanicilor legate de schimbările produse în diverse domenii ca urmare a Brexitului.

Campania „Vote Leave” a promovat ideea de control asupra suveranității, aspect în care britanicii sunt cel mai predispuși să aprecieze un impact pozitiv din partea Brexitului, potrivit unui sondaj YouGov care a evaluat 18 domenii.

Totuși, doar 31% dintre respondenți cred că ieșirea din UE a adus un avantaj în ceea ce privește controlul asupra legislației britanice.

În plus, 35% consideră că nu a existat niciun impact, iar 21% susțin că Brexitul a avut un impact negativ asupra suveranității britanice.

De asemenea, 23% dintre britanici cred că Brexitul a fost benefic pentru răspunsul Marii Britanii la pandemia COVID-19, în timp ce 30% consideră că a avut un efect negativ, iar 32% spun că nu a avut niciun impact.

Cei care au votat pentru ieșirea din UE continuă să fie mai optimiști în ceea ce privește efectele Brexitului, dar mai puțin de jumătate dintre votanții „Remain” pot identifica un rezultat pozitiv în vreo măsură.

De ce a fost Brexitul o alegere greșită?

Mari majorități dintre britanici consideră că Brexitul a avut efecte negative în domeniul economic.

Două treimi dintre respondenți (67%) consideră că Brexitul a contribuit la creșterea costului vieții, 65% spun că a avut un efect negativ asupra economiei, iar 64% consideră că a fost dăunător pentru companiile britanice.

De asemenea, 61% cred că Brexitul a afectat poziția diplomatică a Regatului Unit în Europa, iar 52% susțin același lucru pentru reputația sa pe plan mondial.

Pentru serviciile de sănătate, 52% dintre britanici consideră că Brexitul a avut un impact negativ, spre deosebire de doar 6% care opinează că s-au adus îmbunătățiri.

În ceea ce îi privește personal pe britanici, doar 8% spun că Brexitul a avut un efect pozitiv asupra lor.

În schimb, aproape 45% afirmă că ieșirea din UE le-a afectat negativ viața, în timp ce 38% nu au simțit nicio modificare.

Impactul asupra comerțului

Pe 31 ianuarie 2020, Marea Britanie a încheiat legăturile politice cu Uniunea Europeană după 47 de ani, dar a rămas în piața unică și uniunea vamală a UE pentru o perioadă de 11 luni pentru a asigura continuitatea comerțului.

Analiza realizată de BBC arată că promisiunile susținătorilor Brexitului nu s-au împlinit, aspecte ce sugerează un impact negativ asupra comerțului.

Economiștii estimează că ieșirea din piața unică și uniunea vamală la 1 ianuarie 2021 a avut un efect advers asupra comerțului cu bunuri din Regatul Unit.

Acest lucru s-a întâmplat, deși UK a negociat un acord de liber schimb cu UE și nu s-au impus taxe vamale pentru comercianți.

Principala problemă a constituit-o așa-numitele „bariere netarifare”, adică noile documente necesare, uneori complicate, pe care afacerile trebuie să le completeze pentru a importa și exporta în UE.

Există diferențe de opinie cu privire la amploarea impactului Brexitului.

Unele studii recente sugerează că exporturile Regatului Unit sunt cu 30% mai mici decât s-ar fi întâmplat dacă țara nu ar fi părăsit piața unică, în timp ce altele estimează o reducere de doar 6%.

Evaluarea exactă depinde în mare măsură de metodele utilizate de cercetători pentru a defini „contrafactualul”,sau ceea ce s-ar fi întâmplat dacă Regatul Unit ar fi rămas în UE.

Impact asupra companiilor mici

Este clar că micile afaceri din Regatul Unit sunt afectate mai mult decât companiile mari.

Acestea s-au confruntat cu dificultăți mai mari în navigarea noii birocrații post-Brexit, aspect confirmat de sondajele realizate în rândul întreprinderilor mici.

Chiar dacă exporturile de servicii din UK, cum ar fi publicitatea și consultanța, s-au adaptat bine începând din 2021, OBR estimează totuși că Brexitul va reduce comerțul cu bunuri și servicii cu 15% pe termen lung.

De asemenea, OBR preconizează că dimensiunea economiei britanice va fi afectată pe termen lung, diminuându-se cu aproximativ 4%, echivalentul a aproape 100 de miliarde de lire.

După Brexit, Regatul Unit a reușit să încheie propriile acorduri comerciale cu diverse țări, cum ar fi Australia și Noua Zeelandă, și a căutat să negocieze și cu SUA și India.

Totuși, autoritățile consideră că impactul acestor acorduri asupra economiei este nesemnificativ comparativ cu efectele negative resimțite în comerțul cu UE.

Pe de altă parte, anumiți economiști cred că vor exista posibilități de beneficii economice pe termen lung pentru Regatul Unit datorită abilității sale de a nu respecta reglementările UE în domeniu, inclusiv în inteligența artificială.

Imigrația changes: mai puțini din UE, mai mulți din alte țări

Imigrația a fost un subiect major în campania pentru referendum în 2016, având în vedere libertatea de circulație între statele membre.

După vot, migrația din UE a scăzut semnificativ, iar tendința s-a accelerat după 2020, când libertatea de circulație a fost anulată.

Din 2020, a crescut semnificativ migrarea din alte țări.

În ianuarie 2021, a fost implementat un nou sistem de imigrație post-Brexit.

De acum înainte, cetățenii din UE și din afara acesteia trebuie să obțină vize de muncă pentru a putea lucra în Regatul Unit, cu excepția cetățenilor irlandezi.

Cauzele principale ale creșterii imigrației sunt vizele de muncă, în special pentru sectorul sanitar, și numărul crescut de studenți internaționali.

Universitățile britanice au încurajat recrutarea studenților din afara UE în contextul dificultăților financiare.

Reintroducerea dreptului de a lucra în Regatul Unit pentru studenții internaționali după absolvire a crescut atractivitatea țării pentru aceștia.

După aceea, restricțiile au fost menținute, chiar și de guvernul laburist.

Călătoriile – mai multă birocrație și taxe viitoare

Libertatea de circulație s-a încheiat, având repercusiuni asupra turiștilor și călătorilor de afaceri, conform analizelor.

Cetățenii britanici pot călători în UE timp de 90 de zile fără viză, dar pașaportul trebuie să aibă cel puțin trei luni valabile.

În schimb, cetățenii UE pot sta în Regatul Unit până la șase luni fără viză.

O modificare majoră este așteptată în 2025, când UE va introduce un nou sistem electronic de intrare-ieșire.

Acest sistem va colecta diverse date personale ale călătorilor din afara UE.

Impactul acestei schimbări este incert, dar unele voci din sectorul turismului sunt îngrijorate de posibilele cozi la frontieră.

În plus, în 2025, cetățenii britanici vor trebui să obțină o autorizație ETIAS pentru a călători în 30 de țări europene, iar taxa pentru aceasta va fi de 7 euro.

În paralel, Regatul Unit va implementa propriul său sistem similar cu ETIAS pentru cetățenii UE începând din 2 aprilie 2025.

Legislație și suveranitate

Suveranitatea legislativă a fost o altă promisiune cheie a campaniei Brexit.

Pentru a evita perturbările, UK a încorporat mii de legi ale UE în legislația sa.

Analiza recentă arată că peste 6.900 de acte legislative ale UE reglementează aspecte variate, de la condițiile de muncă la standardele de mediu.

Conform planurilor inițiale, guvernul intenționa să abolească aceste acte până la sfârșitul anului 2023, dar volumul mare a ridicat îngrijorări.

Kemi Badenoch a anunțat că doar 600 de legi UE vor fi abrogate până la finalul lui 2023.

Restul legislației a fost păstrată, dar este supusă posibilelor modificări.

Regatul Unit a adus deja modificări în legislația sa în domeniul animalelor și al culturilor modificate genetic.

Brexit a conferit țării mai multă flexibilitate în respectarea legislației fiscale.

După ieșirea din UE, guvernul britanic a impus TVA pe anumite produse și a introdus o cotă zero pentru produsele sanitare.

Aceste măsuri nu ar fi fost permise în cadrul legislației blocului european.

Situația financiară post-Brexit

Controversa asupra contribuțiilor Regatului Unit la bugetul UE a fost un subiect semnificativ în referendum.

Contribuția brută a Regatului Unit în 2019-2020 fusese de 18,3 miliarde de lire sterline, ceea ce era echivalent cu aproximativ 352 milioane de lire pe săptămână.

După Brexit, aceste contribuții au fost suspendate, dar au fost parțial recuperate prin plăți pentru agricultori.

Regatul Unit a înlocuit plățile PAC cu fonduri guvernamentale, dar avantajul fiscal net se estimează a fi de aproximativ 9 miliarde de lire pe an.

Cu toate acestea, Regatul Unit a continuat să plătească sume în cadrul acordului de retragere, estimându-se 14,9 miliarde de lire între 2021 și 2023.

Pentru 2024, se preconizează o plată de 6,4 miliarde de lire, dar condițiile sunt încă incerte.

După Brexit, Marea Britanie a încetat temporar să participe la programul Horizon, dar în 2023 s-a reintegrat, estimându-se contribuții de aproximativ 2,4 miliarde EUR pe an.