Bolile ficatului progresează în tăcere și afectează mai ales bărbații. Zece obiceiuri dăunătoare ce afectează ficatul

Bolile hepatice conduc la aproximativ două milioane de decese anual la nivel global, fiind printre cele mai frecvente cauze de mortalitate, conform Asociației Europene pentru Studiul Ficatului (EASL). Statisticile indică faptul că una din 25 de decese este cauzată de o afecțiune hepatică, bărbații reprezentând două treimi din totalul acestor cazuri.

Ciroza și carcinomul hepatocelular sunt principalele cauze ale mortalității asociate bolilor de ficat, în timp ce hepatita acută are un rol mai redus în statistici. La nivel mondial, cauzele principale ale cirozei includ hepatita virală, consumul de alcool și boala ficatului gras non-alcoolic.

Experții avertizează că bolile hepatice avansează fără semne evidente în stadiile incipiente. Dr. Jamile Wakim-Fleming, director al Programului pentru Boli Hepatice Grase al Clinicii Cleveland, menționează că simptomele timpurii, precum oboseala, disconfortul abdominal pe partea dreaptă sau vânătăile, sunt adesea trecute cu vederea, fiind confundate cu alte probleme de sănătate.

Cauzele ce afectează sănătatea ficatului sunt variate și, în cele mai multe cazuri, pot fi abordate prin modificări ale stilului de viață. Iată cei mai relevanți factori.

1. Consumul de alcool

Alcoolul se numără printre principalele motive ale cirozei și afecțiunilor hepatice. Aproape 10-15% dintre consumatorii excesivi dezvoltă cicatrici la nivelul ficatului. Dr. Anurag Maheshwari, gastroenterolog la Institutul pentru Sănătatea Digestivă și Bolile Ficatului al Centrului Medical Mercy din Baltimore, SUA, subliniază că limitele de consum sănătoase sunt surprinzător de reduse: maximum o băutură pe zi pentru femei (sau șapte pe săptămână) și cel mult două băuturi zilnice pentru bărbați (sau 14 săptămânal).

Studiile demonstrează că atunci când pacienții depășesc capacitatea ficatului de a metaboliza alcoolul, excesul este transformat în grăsime, un fenomen denumit steatoză, care interferează cu funcționarea normală a ficatului și duce la moarte celulară. Este încurajator de știut că renunțarea la alcool poate opri progresia fibrozei, iar funcția hepatică se poate îmbunătăți dacă problema este identificată timpuriu.

2. Fumatul

Substanțele nocive din fumul de țigară cauzează inflamații și pot conduce în timp la ciroză. Studiile indică faptul că fumatul stimulează producția de citokine, compuși chimici care induc inflamație și afectează celulele hepatice.

Un alt aspect de luat în considerare este că pentru cei care au hepatita B sau C, fumatul poate crește riscul de a dezvolta carcinom hepatocelular, cel mai comun tip de cancer hepatic. Specialiștii recomandă renunțarea la fumat atât pentru îmbunătățirea sănătății generale, cât și ca măsură de protecție specifică pentru ficat.

3. Obezitatea

Conform statisticilor, aproximativ 32% dintre adulți se confruntă cu ficat gras, care reprezintă un ficat umplut cu grăsime și inflamat. Aceasta tendință este în creștere, pe măsură ce din ce în ce mai mulți oameni suferă de obezitate și diabet, conform unui studiu recent din Clinical Medicine. Predicțiile indică faptul că în următorii zece ani, ficatul gras va deveni principala cauză a necesității transplantului hepatic.

Motivul principal este o alimentație nesănătoasă – prea multe grăsimi, carbohidrați și zahăr. De asemenea, lipsa de exercițiu contribuie la deteriorarea sănătății ficatului.

Este important de menționat că dietele drastice nu sunt o soluție viabilă. În timpul dietelor severe sau al „detoxifierilor” după sărbători, ficatul poate suferi. Vestea bună este că există soluții. Un studiu din Journal of Hepatology arată că ficatul poate reveni la normal prin exerciții fizice și o alimentație echilibrată. Persoanele active și cu o dietă sănătoasă au arătat îmbunătățiri semnificative, verificate prin analize de sânge și imagistică medicală.

4. Medicamentele și suplimentele

Paracetamolul, un analgezic comun, poate deveni toxic pentru ficat în doze mari. Limita zilnică maximă pentru adulți este de 4.000 mg, dar aceasta se reduce la 2.000 mg pentru cei cu probleme hepatice deja existente. Riscul de supradozaj este crescut datorită prezenței paracetamolului în multe medicamente disponibile atât fără prescripție, cât și cu rețetă.

Pacienții trebuie să citească prospectele și să monitorizeze doza totală administrată în decurs de o zi. Dacă apare o supradoză, prognoza este favorabilă dacă se caută ajutor medical în timp util.

Antibioticele reprezintă o altă cauză frecventă de afectare hepatică. Augmentin, o combinație de amoxicilină și acid clavulanic utilizată în tratamentele pentru infecții bacteriene, poate provoca complicații hepatice, afectând anual aproximativ 30.000 de persoane în SUA. Deși majoritatea cazurilor sunt reversibile, unii pacienți pot necesita transplant hepatic.

Alte substanțe care pot dăuna ficatului includ steroizii anabolizanți folosiți în sport, care pot crește riscul de cancer hepatic chiar și în doze mici administrate o perioadă lungă de timp. De asemenea, drogurile ilegale, precum heroina și cocaina, împreună cu substanțele halucinogene, pot provoca leziuni hepatice. Unele suplimente pentru culturism și slăbire, care conțin extract de ceai verde, acid linoleic sau steroizi anabolizanți, pot, de asemenea, să inducă aceste probleme.

Dacă apar semne de afectare hepatică, precum icterul (îngălbenirea pielii și a ochilor), urina închisă la culoare sau durerea abdominală, este esențial să se consulte un specialist. Medicul trebuie informat despre toate medicamentele și suplimentele utilizate pentru a stabili un diagnostic corect.

5. Infecțiile virale

Hepatitele B și C sunt infecții virale care pot provoca leziuni severe la nivelul ficatului, inclusiv cancer. Riscul major asociat acestor hepatite este că pot evolua fără simptome, lăsând pacienții neștiutori. Hepatita B se transmite prin contact cu fluide ale unei persoane infectate, iar utilizarea comună a obiectelor personale, cum ar fi aparatele de ras sau acele, poate facilita transmiterea. Din fericire, există un vaccin disponibil.

Hepatita C se răspândește prin sânge contaminat, în special prin utilizarea de echipamente pentru droguri. Până în 1992, virusul s-a transmis și prin transfuzii sau transplanturi.

Cele mai recente date de la CDC arată că mai mult de jumătate dintre pacienții cu hepatită C dezvoltă infecții cronice, iar până la 25% dezvoltă ciroză în următorii 10-20 de ani. Este recomandată testarea pentru hepatita C pentru toți adulții cu vârste între 18 și 79 de ani, dar din păcate, prea puțini dintre cei eligibili își fac aceste teste.

6. Băuturile îndulcite

Cercetările evidențiază efectele dăunătoare ale băuturilor îndulcite asupra ficatului. Un studiu din 2015 publicat în Journal of Hepatology a arătat că persoanele care consumă zilnic cel puțin o băutură cu zahăr au markeri crescuți ai bolii ficatului gras, în comparație cu cei care nu consumă astfel de băuturi sau aleg variante fără zahăr. Acest risc este mult mai pronunțat în rândul celor supraponderali.

Efectele negative apar și după consumuri relativ scurte. O cercetare din Pediatric Obesity a relevat că doar șase luni de consum zilnic a două băuturi îndulcite pot duce la apariția semnelor de boală hepatică.

Deși băuturile dietetice nu sunt neapărat o alternativă sănătoasă, renunțarea la sucurile cu zahăr poate aduce beneficii importante: sprijină scăderea în greutate și protejează ficatul. Aceasta poate fi o decizie crucială pentru îmbunătățirea sănătății hepatice, mai ales pentru cei cu factori de risc cum ar fi surplusul de greutate.

7. Privarea de somn

Lipsa somnului, fie din cauza vizionării prelungite a programelor TV sau a utilizării excesive a telefoanelor, poate afecta funcția hepatică. Studiile arată că privarea de somn determină o creștere a stresuluioxidativ asupra ficatului, ceea ce poate accelera deteriorarea celulelor hepatice și afectează metabolismul grăsimilor și capacitatea organismului de a procesa toxinele.

Cercetări recente au descoperit o legătură directă între calitatea somnului și sănătatea ficatului. Persoanele care dorm mai puțin de 6 ore pe noapte au un risc crescut de a dezvolta afecțiuni hepatice non-alcoolice. Mai mult, studiile sugerează că perturbările ritmului circadian pot modifica expresia genelor implicate în metabolismul hepatic, influențând capacitatea ficatului de a procesa nutrienți și de a elimina toxine.

8. Dehidratarea

Ficatul necesită o hidratare adecvată pentru a funcționa eficient și a produce fluide corporale esențiale, precum bila. Dehidratarea poate diminua fluxul sanguin către ficat, limitând efortul acestuia de a detoxifica și metaboliza nutrienții. Consumarea excesivă a băuturilor energizante, în combinație cu o hidratare insuficientă, poate suprasolicita ficatul.

Experții recomandă consumul a minimum 2 litri de apă pe zi pentru menținerea sănătății hepatice. Studiile demonstrează că persoanele care se hidratează corespunzător au niveluri mai scăzute ale enzimelor hepatice, un indicator al unei sănătăți mai bune a ficatului. Hidratarea adecvată ajută la diluarea toxinelor, reducând astfel efortul ficatului de a procesa și neutraliza substanțele nocive.

9. Stilul de viață sedentar

Un stil de viață lipsit de mișcare împiedică procesele naturale de detoxifiere pe care ficatul le susține și favorizează acumularea de grăsime în organ. Studiile arată că persoanele care stau mai mult de 6 ore pe zi au un risc crescut de a dezvolta afecțiuni hepatice non-alcoolice, chiar și în absența altor factori de risc.

Activitatea fizică regulată poate îmbunătăți substanțial sănătatea ficatului prin stimularea circulației sanguine, creșterea sensibilității la insulină și reducerea inflamației. Un studiu din Journal of Hepatology sugerează că 150 de minute de exerciții aerobice moderate pe săptămână, combinate cu antrenamente de forță, pot reduce grăsimea hepatică și îmbunătăți funcția hepatică în doar trei luni.

10. Activitatea sexuală neprotejată

Raporturile sexuale neprotejate constituie un risc crescut pentru transmiterea hepatitei B, care poate cauza leziuni severe ale ficatului. Virusul hepatitei B se răspândește prin contact cu fluide corporale infectate, inclusiv sângele și spermă. CDC subliniază că persoanele active sexual care nu folosesc metode de protecție au un risc mai mare de a contacta virusul hepatitei B, care poate avansa către forme cronice de boală hepatică.

Specialiștii recomandă testarea regulată pentru hepatită în cazul persoanelor care au parteneri multipli sau care au avut contacte sexuale neprotejate, deoarece hepatita B poate fi asimptomatică și poate provoca leziuni hepatice progresive fără ca pacientul să fie conștient de infecție.