Un fenomen global: tot mai mulți oameni părăsesc religia în care au fost crescuți. Sondaje din 36 de țări relevă decline semnificative în creștinism și budism.

Conform unei cercetări realizate de Pew Research în 36 de țări, în multe colțuri ale lumii, circa 20% sau chiar mai mulți adulți au abandonat grupul religios în care au fost crescuți. Această „schimbare religioasă” a afectat în mod special creștinismul și budismul, în timp ce un număr crescând de adulți nu se mai identifică cu nicio religie, conform sondajelor Pew.

Sondajele arată variații semnificative în ratele de schimbare a religiei la nivel mondial.

Definirea schimbării religioase

În acest raport, termenul „schimbare religioasă” se referă la tranziția între grupul religios în care o persoană a fost crescută și identitatea sa religioasă actuală la maturitate.

Folosim termenul de schimbare religioasă pentru că acest fenomen poate lua multiple forme, inclusiv trecerea de la o religie la starea de a nu avea afiliere religioasă.

Țările cu rate scăzute de schimbare religioasă

În anumite țări, schimbarea religiei este o raritate. În India, Israel, Nigeria și Thailanda, 95% sau mai mulți adulți declară că rămân parte din grupul religios în care au fost crescuți.

În contrast, în regiuni precum Asia de Est, Europa de Vest, America de Nord și America de Sud, schimbarea religioasă este frecventă. De exemplu, 50% dintre adulți din Coreea de Sud, 36% din Țările de Jos, 28% din Statele Unite și 21% din Brazilia nu se mai identifică cu religia din copilărie.

Destinațiile spre care se orientează oamenii

Cel mai mare grup de indivizi care părăsesc o religie se aliniază sub categoria „neafiliați religios”, care include persoane ce se consideră atei, agnostici sau care nu se identifică cu nicio religie specifică.

Astfel, majoritatea schimbărilor se concentrează pe dezafiliere – atunci când persoanele abandonează religia copilăriei și nu se mai raportează la vreo religie.

Mulți dintre acești indivizi au fost crescuți ca fiind creștini. De exemplu, 29% dintre adulții din Suedia declară că au fost crescuți creștini, dar acum se consideră atei, agnostici sau fără o religie clar definită.

Pe de altă parte, budismul își pierde și el adepți prin dezafiliere în anumite țări. De exemplu, 23% dintre respondenții din Japonia și 13% din Coreea de Sud afirmă că au fost crescuți budiști, dar nu se identifică cu nicio religie în prezent.

Totuși, nu toate schimbările religioase reprezintă o distanțare de credință. În unele cazuri, oamenii se îndreaptă în sens opus. În Coreea de Sud, dintre cele 36 de țări studiate, se constată cea mai mare proporție de indivizi care au fost crescuți fără afiliere religioasă, dar care acum sunt religioși (9%). Mai mult de jumătate din aceștia (6% dintre toți adulții din Coreea de Sud) afirmă că nu au avut o educație religioasă și că acum sunt creștini.

Aceste date reflectă tendințele religioase din cele 36 de țări incluse în studiu, dar ele nu sunt neapărat indicative pentru întreaga populație globală. Creștinismul este cea mai mare religie din lume, potrivit estimărilor Pew Research.

Islamul, a doua religie ca mărime, este predominant în șase dintre cele 36 de țări chestionate: Bangladesh, Indonezia, Malaezia, Nigeria, Tunisia și Turcia. În Nigeria, ambii termeni, creștinism și islam, coexista ca religii predominante.

Budismul este principal în alte cinci țări studiate: Japonia, Singapore, Sri Lanka, Coreea de Sud și Thailanda. Considerăm, de asemenea, că în Coreea de Sud există o coexistență a budismului și creștinismului.

Hinduismul și iudaismul sunt fiecare predominant în câte o țară studiată (India și Israel, respectiv).

Cine beneficiază cel mai mult de pe urma schimbării religioase?

Categoria care a obținut cele mai mari câștiguri nete din schimbarea religioasă este cea a neafiliaților religios.

În țările cu o proporție semnificativă de persoane care nu se identifică cu nicio religie, mai mulți respondenți au devenit neafiliați decât cei care s-au alăturat unei religii după ce au fost crescuți fără una.

Un exemplu este Italia, unde raportul dintre părăsiri și alăturări printre neafiliați este de 1,0 la 28,7. Pentru fiecare individ crescut fără afiliere religioasă dar care acum practică o religie, mai mult de 28 de persoane afirmă că au fost crescute într-o religie, dar nu mai au una.

Cu toate acestea, situația este diferită în Ungaria. Aici, pentru fiecare maghiar devenit neafiliat religios, aproape doi alți indivizi au fost crescuți fără religie, dar acum se identifică cu o religie. Majoritatea maghiarilor care au ales o religie ulterior sunt acum creștini.

Vârsta

În majoritatea țărilor analizate, ratele de schimbare religioasă sunt similare între adulții mai tineri și cei în vârstă. De exemplu, în Singapore, 29% dintre adulții cu vârste între 18 și 34 de ani afirmă că aparțin unui grup religios diferit, la fel ca și 29% dintre adulții de peste 50 de ani.

Pe de altă parte, în 13 țări – inclusiv aproape toate națiunile din America Latină și mai multe din Europa și America de Nord – tinerii sub 35 de ani au mai multe șanse să fi schimbat religia decât cei de peste 50 de ani.

De exemplu, în Spania, 48% dintre tinerii între 18 și 34 de ani au făcut o schimbare religioasă, comparativ cu 36% dintre cei de 50 de ani și peste. De asemenea, în Colombia, 34% dintre tinerii adulți au schimbat religia, față de doar 14% dintre cei mai în vârstă.

Educația

În majoritatea țărilor, ratele de schimbare religioasă nu diferă semnificativ între persoanele cu diverse niveluri educaționale.

Cu toate acestea, în 12 dintre cele 36 de țări studiate, persoanele cu educație superioară au rate de schimbare a religiei mai mari.

Țările de Jos prezintă cele mai evidente diferențe în ceea ce privește schimbarea religioasă în funcție de educație: 42% dintre adulții olandezi cu studii superioare au schimbat religia, comparativ cu 29% dintre cei cu studii mai reduse.