„România nu este un stat laic, ci un stat neutru din punct de vedere religios” – Interviu cu fostul purtător de cuvânt al BOR, implicat într-un scandal ca membru CNA

Organizații pentru apărarea drepturilor omului au solicitat demisia lui Vasile Bănescu, după ce a afirmat că „contrazicerea unei instituții nu face parte din atribuțiile unui jurnalist obiectiv”. Într-un interviu recent, Bănescu admite că acea declarație, referitoare la decizia CNA de a solicita eliminarea unui videoclip de pe YouTube, a fost făcută sub presiune și recunoaște că a fost „nefericită” și „insuficientă”, cerând scuze. Totuși, el își susține în continuare punctul de vedere cu privire la legalitatea acțiunii CNA.

• Cu ocazia Paștelui, Bănescu critică utilizarea credinței în campaniile electorale, afirmând: „Nu este corect să transformi figura lui Hristos într-un agent electoral. Asta dăunează inclusiv Bisericii.” De asemenea, el susține că „credința nu poate fi separată de rațiune, deoarece rațiunea este o dată ontologică a omului, precum și un dar al lui Dumnezeu”. Bănescu adaugă că România nu este un stat laic în sensul Franței, ci un stat „neutru din punct de vedere religios”, fără componente anti-religioase.

„Peisajul mediatic actual”

– Domnule Vasile Bănescu, cum percepeți peisajul mediatic de astăzi?– Bănescu: Peisajul reflectă polarizarea societății românești din ultimii ani, în care s-au format bule de comunicare fără dialog rațional. Acest peisaj este definit de încrâncenare și loialitate exagerată față de anumite figuri.

Impactul semnificativ asupra societății provine din mediul online și rețelele sociale. În cadrul CNA, pot observa în profunzime acest peisaj, care este adesea haotic, aducând la suprafață aspecte deprimante.

Mediile denunță adesea un grad înalt de vulgaritate și mobilizare a urii, ducând la o manifestare a mizeriei, ce creează paralele cu observațiile lui Baudelaire.

Societatea a devenit foarte urâtită, cu dimensiuni virulente.

A fost publicată o carte intitulată „Anii urii”, iar acea perioadă pare să fie eclipsată de recentele luni, în care manifestările de ură și violență s-au amplificat.

Ultimele luni au fost pentru mine o apăsătoare revelație, subliniind polarizarea și politizarea intensă a peisajului mediatic.

„O parte a societății consideră că România este o dictatură”

– Care sunt, în opinia dvs., cauzele acestui mediu?– Factorii provocatori sunt evidenți. O parte a societății, bombardați de știri false, a ajuns să creadă că România este o dictatură.

Aceasta reflectă o lipsă de înțelegere a conceptului de dictatură, deoarece cei care folosesc acest termen o fac din poziții media complet libere.

De asemenea, noțiunea greșită de „lovitură de stat” continuă să fie propagată în discuțiile despre realitățile actuale din media.

Sper ca, după alegeri, lucrurile să revină la o normalitate pseudos, într-o societate cu un nivel educațional vulnerabil.

Confuziile legate de adevăr și minciună sunt generate de o educație insuficientă în România.

CNA și cazul Marius Tucă: „O gravă dezinformare din perspectiva legii”

– Cu recentul incident legat de Marius Tucă, care a generat diviziuni, ce putea face CNA pentru a fi mai bine înțeles?– Decizia luată nu a fost mai aspră decât altele, respectând cadrul legal al audiovizualului.

Materialul în discuție a fost evaluat și conținea o gravă dezinformare. Folosirea necorespunzătoare a expresiei „lovitură de stat” are implicații sociale.

Însă lipsa de transparență a autorităților a contribuit la confuzie.

Alegația de lovitură de stat, atribuită de cei afectați unei decizii legale, este, fără îndoială, o dezinformare.

Am explicat și mi-am cerut scuze pentru o afirmare nefericită, subliniind că un jurnalist trebuie să respecte deciziile instituțiilor.

Există un grup care propagă ideea unei lovituri de stat, dar aceasta este o interpretare distorsionată a realității.

Discursul public ar trebui să fie mai clar, mai puțin confuz, mai ales în preajma alegerilor.

Deci, nu a fost un act de cenzură, ci o sesizare pentru revizuirea unui material de către o platformă socială.

„Proteste justificate pentru sărăcia acumulată”

– CNA a acționat ținând cont de legislația internațională, dar ați avut critici pentru această decizie. Cum vedeți punctul de vedere al organizațiilor care v-au cerut demisia?– Au fost voci că mi s-ar cere demisia, dar comunicatul CNA este riguros, argumentat legal.

Criticile par să vină dintr-o neînțelegere a contextului și de la organizații care nu au dorit dialog.

Reflexia societății asupra CNA nu reflectă întotdeauna realitatea, iar nemulțumirile populației sunt justificate.

Politicienii profita de aceste nemulțumiri pentru a promova ideea suveranității, mințind despre atacuri externe asupra României.

Manipularea și lipsa educației contribuie la confuzia de acum.

„Lipsa unei culturi a dialogului”

– Ce le-ați spune celor care acuză CNA-ul de cenzură?– Este nevoie de un cadru de dialog. Vorbirea constructivă nu este o practică comună.

Dialogul este esențial, dar în România, lipsa de bunăvoință și de deschidere face comunicarea dificilă.

Educația și respectarea legilor sunt fundamental necesare.

Reglementarea media în România