„Să nu negăm realitatea și să nu criticăm copilul”. Avertismentul unui medic specialist în consumul de droguri

Cazul lui Rareș Ion, tânărul decedat din cauza unei supradoze la scurt timp după ce a fost filmat live pe TikTok consumând substanțe interzise, scoate în evidență eșecurile politicilor de prevenire și negarea colectivă în societate, spune medicul Costin Militaru, cu 20 de ani de experiență în lucrul cu consumatorii de droguri. Acesta menționează că intervențiile din partea părinților sunt adesea „strict emoționale, bazate pe penalizări”, iar soluțiile statului sunt de obicei punitive, fără a înțelege complet contextul în care se află consumatorul.

• Rareș Ion a consumat droguri în direct pe TikTok, fiind filmat de Tudor Duma, cunoscut ca „Maru”, care a fost condamnat în primă instanță pentru trafic de droguri, fiind acuzat că a furnizat substanțe interzise și lui Vlad Pascu, implicat într-un accident mortal în 2023, în localitatea 2 Mai. Tânărul a fost dus de urgență la spital, unde a fost ulterior externat. Nu este clar dacă externarea a fost solicitată de familie sau decisă de medici. A doua zi, fratele său l-a găsit decedat în casa familiei. Analizele au arătat prezența a șase substanțe extrem de periculoase: metadonă, tramadol, benzodiazepine, canabinoizi, 6-MAM (un metabolit al heroinei) și alfa-PVP – cunoscută ca „flakka”.

„Este greu de imaginat câte căi au adolescenții pentru a ajunge la droguri”, afirmă medicul Costin Militaru, luând cazul tânărului de 20 de ani ca exemplu.

Medicul opinează că rețelele sociale contribuie la creșterea consumului. „TikTok nu amplifică fenomenul, ci reflectă realitatea. De multe ori, internetul ne oferă toate informațiile, atât pozitive cât și negative”, adaugă medicul. Un studiu arată că principalele motive menționate de tineri pentru a începe să consume droguri sunt curiozitatea, dorința de a părea „cool” și plictiseala.

Sfaturile medicului pentru părinți

Ce pot face părinții când află că fiul sau fiica lor consumă droguri?

Potrivit doctorului, „primul pas este să nu ignorăm realitatea, iar ulterior să nu învinuim copilul cu mesaje precum: «ești un nenorocit, lasă-te de droguri acum, altfel te dau afară din casă».”

Următorul pas este „să găsim un specialist care să colaboreze cu persoana afectată, ținând cont de etapa consumului în care se află (să nu avem așteptări nerealiste că terapeutul va rezolva totul din prima zi)”, spune medicul.

„Este un proces complex, dar cu siguranță are șanse mai mari de reușită dacă îl abordăm astfel, în contrast cu ideea de abstinență imediată”, subliniază el.

„Accesul limitat la tratament și suport psihologic în România”

Pentru prevenție și intervenție timpurie, nu doar momentul intervenției este crucial, subliniază medicul Costin Militaru.

„Orice intervenție timpurie este binevenită pentru a preveni astfel de situații, dar nu este suficient ca aceasta să fie timpurie, ci trebuie și de calitate, iar din păcate, la acest capitol stăm foarte slab, deoarece toate intervențiile din perspectiva mea sunt strâns emoționale, bazate pe penalizări, fără a căuta să înțelegem ce înseamnă consumul de substanțe dincolo de aspectele dăunătoare ale acestuia.”

Accessul tinerilor la tratament și suport psihologic este extrem de restricționat în România, continuă medicul: „Adolescenții și tinerii sub 18 ani au acces foarte limitat la terapii. Câte știu eu, există un singur centru de tratament pentru copii în toată țara.”

De asemenea, autoritățile continuă să reacționeze în mod simbolic și punitiv: „Sistemul nu a răspuns până acum efectiv, sau a reacționat doar emoțional – «vom crea o lege mai strictă, vom pedepsi pe x și y» – fără a încerca vreodată să înțeleagă nevoile consumatorului (în raport cu etapele consumului de substanțe).

Mesajele alarmiste nu salvează vieți

Pentru a aduce schimbări, medicul subliniază că statul trebuie să abandoneze mesajele alarmiste, oferind alternative reale:

„Nu mai trebuie să se limiteze la mesaje de tipul «Drogul ucide», chiar și în circumstanțele în care s-a ajuns la un deces. Sunt convins că într-o societate care nu vede consumul de substanțe ca infracțiune, un consumator ar putea ajunge mult mai ușor la un centru medical, unde are șanse mai mari să fie salvat.”

Situația consumului de droguri în România

Conform Raportului Național pe tema Drogurilor în România 2023, publicat de Agenția Națională Antidrog (ANA), consumul de droguri în rândul tinerilor este în creștere. Studiile arată că:

• Canabisul rămâne cea mai consumată substanță ilicită, având o prevalență în creștere în rândul adolescenților.
• Noile substanțe psihoactive (NSP), cunoscute și sub denumirea de „etnobotanice”, continuă să fie o problemă majoră, în special în mediile urbane.
• Consumului de droguri injectabile, deși în scădere, prezintă riscuri semnificative pentru sănătatea publică, inclusiv transmiterea bolilor infecțioase.

De asemenea, raportul subliniază o creștere a cererii de tratament pentru probleme legate de consumul de droguri, indicând o conștientizare crescută, dar și o nevoie urgentă de servicii specializate.

Totuși, în ciuda creșterii cererii pentru servicii de tratament, infrastructura existentă rămâne insuficientă:

• Există un singur centru de tratament pentru copii și adolescenți consumatori de droguri în întreaga țară, situat în București și coordonat de Agenția Națională Antidrog.
• Majoritatea programelor de prevenție se concentrează în mediul urban, lăsând regiunile rurale cu acces limitat la informații și servicii.
• Lipsa personalului specializat și a fondurilor adecvate limitează eficiența intervențiilor existente.