Finalizarea obținerii cetățeniei române pentru cei fără cunoștințe de limbă

Astăzi, o firmă de avocați mi-a trimis un e-mail intitulat: „Înnăsprirea condițiilor de obținere a cetățeniei române (statistică)”. Deși cuvântul „înnăsprit” era scris greșit, acest aspect nu putea trece neobservat, având în vedere importanța limbii române.

Informația despre modificarea condițiilor era plasată în deschiderea e-mailului, ceea ce reflectă profesionalismul lor. O nouă lege a stabilit „condiții mai riguroase pentru obținerea cetățeniei române, incluzând certificarea competențelor lingvistice în limba română și evaluarea integrării sociale a solicitantilor”.

Pentru majoritatea cititorilor, mentionarea limbii poate părea nesemnificativă, însă pentru alții, implicațiile sunt enorme.

Impact asupra redobândirii cetățeniei românești

Aceste schimbări afectează toți cei care doresc să redobândească cetățenia română conform articolului 11 din Legea 21/1991. Aceasta se referă la persoanele născute în teritoriile pe care România le-a pierdut în 1940 sau descendenții lor, până la gradul 3 (Basarabia, Bucovina de Nord, Bugeac). Scopul a fost îndreptarea unei nedreptăți istorice.

Însă, s-au realizat investigații care arată că această prevedere a generat apariția „fabrikilor” de cetățenie română pentru cetățeni din Rusia, Ucraina, Moldova, Belarus și alte state ex-sovietice. Cetățenia română reprezenta o ușă deschisă către Uniunea Europeană.

Costuri semnificative pentru cetățenia română

Unii solicitanti și-au creat descendența românească, folosind documente false, pentru a obține un pașaport european. Costurile pentru cetățenia română variau, fiind de 3.500 de euro pentru ucraineni și depășind 7.000 de euro pentru ruși, conform investigațiilor efectuate.

Aceste persoane puteau deveni cetățeni români fără vreun examen de limbă, fiind suficient să memoreze cele 20 de cuvinte din jurământul de credință.

Pentru a oferi un exemplu, în decursul unui an, 30.000 de persoane au obținut cetățenia română fără a trece testul de limbă, ceea ce este semnificativ comparativ cu cei care au obținut cetățenia prin metode legale alternative.

Nivelul de competență cerut

Noua legislatie remediază, cel puțin teoretic, problema: toți cei care solicită redobândirea cetățeniei române conform articolului 11 din Legea 21/1991 trebuie să demonstreze cunoștințe de limbă română la nivelul B1.

Acest nivel mediu presupune abilitatea de a purta conversații și de a se exprima corect în scris și oral, folosind structuri gramaticale adecvate și răspunzând la întrebări legate de informații personale.

Legea include și excepții: cei care au studiat în limba română pentru cel puțin 3 ani, cei care au fost cetățeni români până în 1940 (din cauza anexărilor) și persoanele cu vârsta de peste 65 de ani.

Fără legături cu vizele Waiver

Introducerea cerinței de cunoaștere a limbii române a fost o realizare semnificativă în procesul de obținere a cetățeniei.

Un proiect de lege promovat de Ministerul Justiției a fost discutat public, iar opoziția a venit din partea avocaților și reprezentanților unor asociații de români din fostul spațiu sovietic.

Dintre avocați, principalul motiv al opoziției era teama de a pierde clienți din rândul vorbitorilor de limbă rusă, iar în cazul unor reprezentanți români din Ucraina, explicația era mai dificil de înțeles.

Recent, Autoritatea Națională pentru Cetățenie a devenit mai precaută cu privire la aprobarea dosarelor conforme cererilor de redobândire. Presiunea internațională a influențat acest demers, conform afirmațiilor anterioare ale fostului ministru al Justiției.

„Revizuirea legislației cetățeniei este crucială pentru România în vederea aderării la Visa Waiver. Scopul acestei legi este de a elimina riscurile de obținere ilegală a cetățeniei române. În multe cazuri, documentele de stare civilă prezentate au fost false”, a transmis ministrul.

În 2024, au fost depuse 50.350 de cereri, dar niciuna nu a fost aprobată până la finalul anului, numărul cererilor în așteptare continuând să crească.

Pierderi financiare pentru cei necorespunzători

Noua lege a fost adoptată pe 12 martie de Ilie Bolojan, iar inițial am ratat această informație, fiind semnalată ulterior de avocați.

Foarte probabil, unora le va fi afectat grav bugetul, după ce statul român a închis oportunitatea de a obține cetățenie pentru mulți solicitanți din fostul bloc sovietic care au profitat pe nedrept.

În continuare, puteți consulta investigațiile relevante despre acest subiect.

INVESTIGAȚIE: Cum circulă banii în rețelele de obținere a cetățeniei române în spațiul ex-sovietic, sub pretextul de activități umanitare.

INVESTIGAȚIE: Fabrici rusești de cetățenie română, unde se oferă ajutor pentru găsirea unor rude în Basarabia.