Europa caută o comunicare directă cu Trump, dar Casa Albă „nu manifestă un interes semnificativ față de opiniile europenilor”
Conform declarațiilor oficialilor europeni pentru publicația New York Times, în ciuda influenței economice, dimensiunii și alianțelor de lungă durată cu Washingtonul, Europa nu constituie o prioritate pentru administrația Trump.
Jurnaliștii NYT au purtat discuții cu oficiali din capitale precum Berlin, Bruxelles, Londra, Paris și Roma pentru a înțelege modul în care interacționează cu administrația președintelui Trump.
Aceștia au descris Casa Albă ca având o structură palatială, unde Biroul Oval este un loc dedicat consilierilor, prietenilor și inegușilor, toți așteptând indicațiile președintelui, care își păstrează deciziile într-un mod imprevizibil.
Astfel, în primele luni de mandat ale lui Trump, obiectivul europenilor devine accesul direct la președinte, cu mențiunea că unii precum prim-ministrul Giorgia Meloni din Italia au reușit să se întâlnească cu acesta la Casa Albă.
„Este necesară comunicarea directă cu Trump”
Oficialii europeni care au fost în dialog cu jurnaliști din NYT, sub protecția anonimatului, afirmă că interlocutorii cei mai eficienți nu sunt diplomații tradiționali, ci trimișii speciali și consilierii, inclusiv figuri ca Elon Musk. Totuși, nu este clar dacă mesajele ajung efectiv la Trump.
„Toată lumea din Washington spune că trebuie să vorbești direct cu Trump”, a comentat un oficial european de rang înalt.
Colaboratorii lui Trump de la Casa Albă oferă politețe, dar rămân preocupați de interesele președintelui, conform surselor menționate. De exemplu, doi oficiali europeni au afirmat că americanii nu au informat principalele națiuni europene despre reluarea discuțiilor cu Iranul în legătură cu programul său nuclear.
New York Times menționează că, deși oficiali precum secretarul de stat Marco Rubio și vicepreședintele JD Vance au întâlniri „cordiale” cu europenii, aceștia nu pot ști niciodată cu certitudine dacă dispun de puterea necesară pentru a influența politica externă sau comercială.
Canalele de comunicare tradiționale, cum ar fi Departamentul de Stat, ambasadele și Consiliul Național de Securitate, au devenit mai dificile pentru schimburi productive, cel mai probabil din cauza numărului redus de oficiali de rang înalt confirmați de Senat. Deși acest lucru nu este neobișnuit în cadrul noilor administrații, provoca frustrare în rândul aliaților din întreaga lume.
Oficialii Pentagonului își manifestă o atenție deosebită în interacțiunile cu aliații, conform declarațiilor oficialilor europeni, atribuind această rezervă grijii de a nu fi concediați.
„Interesele europenilor nu sunt prioritizate”
Trump manifestă un dispreț față de puterea colectivă a Uniunii Europene și consideră că mulți aliați NATO sunt profitori, menținând o neîncredere față de instituțiile multilaterale, inclusiv cele concepute de Washington, percepându-le ca obstacole în calea influenței americane.
„Administrația Trump nu acordă o importanță semnificativă opiniilor europenilor”, a declarat un oficial din Europa.
De exemplu, Rubio a refuzat să se întâlnească cu Kaja Kallas, șefa politicii externe și de securitate a UE, favorabilă unei poziții mai ferme împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta a călătorit la Washington pentru o discuție.
Altele dintre personalitățile europene nu au fost nici măcar incluse în program. Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a avut dificultăți repetate în a se întâlni cu Trump, cu o purtătoare de cuvânt a Comisiei declarând că o întâlnire nu a fost încă realizabilă.
Reprezentanții Casei Albe nu au oferit un răspuns la solicitările New York Times referitor la subiectul articolului.
