Mitul alegătorilor indeciși: impactul real al nehotărâților în sondajele pentru alegerile prezidențiale

La două săptămâni înainte de primul tur electoral, se vorbește despre faptul că 45% dintre români nu sunt siguri în privința opțiunii de vot. Susținătorii fiecărui candidat speră că aceste persoane nehotărâte vor influența rezultatul alegerilor. Totuși, analizele realizate de specialiști indică ce este cel mai probabil să se întâmple cu cei care nu au o decizie clară.

Conform ultimului sondaj AtlasIntel, doar 1% dintre respondenți au declarat că nu știu cu cine să voteze. Comparativ, în sondajul din martie, acest procent era de 2,1%. Este credibil ca doar 1% dintre români să fie indeciși?

Această valoare scăzută a indecișilor poate fi explicată prin selecția eșantionului de respondenți. Cei 2.994 de participanți la sondaj, selectați prin recrutare digitală aleatorie, sunt considerați cei mai probabili alegători pentru data de 4 mai.

„Eșantioanele AtlasIntel sunt construite pentru a reflecta votanții probabili. Astfel, este normal ca procentul nehotărâților să fie mai mic în comparație cu un eșantion care include întreaga populație adultă cu drept de vot”, a declarat Andrei Roman, fondatorului AtlasIntel.

Estimările prezenței la vot: între 54% și 59%

În alte sondaje, realizate pe eșantioane generale, se observă că doar o parte dintre respondenți intenționează să participe la vot. Aceste sondaje includ și persoanele care nu vota de obicei.

De exemplu, rezultatele sondajelor realizate de Verifield și SOCIOPOL arată că prezența estimată la vot este de 54% în cazul SOCIOPOL și 59% în cazul Verifield. Aceste cifre se aliniază așteptărilor privind prezența la alegerile prezidențiale, având în vedere rezultatele anterioare. La Turul I din noiembrie 2024, prezența oficială a fost de 52,55% (inclusiv diaspora).

„Cei care vin la vot reprezintă 54% din întreaga populație. Din acest procent, numărul nehotărâtilor este mic. Diferența până la 100% sunt votanți care nu se prezintă la urne”, a explicat sociologul Mirel Palada, referindu-se la un sondaj SOCIOPOL.

Directorul INSCOP: „Procentul nehotărâților nu a depășit 15%”

Alte sondaje, cum ar fi cele de la CURS sau ARA, nu au publicat datele referitoare la nehotărâți. Totuși, directorul INSCOP afirmă că, în analiza lor, procentul nehotărâților a variat în ultimele luni.

„În ultimele două luni, procentul indecișilor în măsurătorile noastre a fost sub 15%, fluctuant între 10% și 15%. Dintre aceștia, de obicei, o treime aleg să voteze, restul fiind mai puțin predispuși să se prezinte la urne”, a afirmat directorul INSCOP, Remus Ștefureac.

Conform acestuia, procentul nehotărâților poate crește doar în cazul unor evenimente neprevăzute, cum ar fi o catastrofă sau un incident cu impact emoțional. Totuși, de ce circulă informația despre 45% nedecisați?

Sociolog: „Mulți indeciși nu intenționează să se prezinte la vot”

Sociologul Barbu Mateescu a adus unele clarificări asupra direcției nehotărâților și a factorilor care ar putea conduce la creșterea acestui procent.

„Acest procent poate varia în funcție de tipul alegerilor și de context. Peste 20% ar fi considerat o cifră exagerată, iar sub 5% ar fi nedrept. Mulți dintre cei care se numesc indeciși pot, de fapt, să nu intenționeze să voteze, deoarece există o presiune socială să afirmi că vrei să participi la vot”, a explicat Mateescu.

„Este normal ca procentul nehotărâților să crească atunci când există mulți candidați cu mesaje asemănătoare sau în urma unor evenimente care pot genera incertitudine, cum ar fi dispariția unui politician sau retragerea sprijinului unui partid”, a completat el.

Mateescu consideră că cifra de 45% este un mit și că, în general, modificările de ultim moment în opțiunile de vot nu sunt niciodată atât de ample.

• Centralizăm toate sondajele de opinie în secțiuni dedicate pentru date, hărți și grafice legate de alegeri.