Japonia își dorește să îmbunătățească relațiile cu Trump

Guvernul japonez analizează posibilitatea de a susține construcția unui gazoduct în Alaska, ce ar avea o lungime de peste o mie de kilometri și un cost de aproximativ 44 de miliarde de dolari, pentru a-și întări relațiile cu președintele american Donald Trump. Totuși, oficialii din Japonia exprimă rezerve cu privire la necesitatea acestui proiect, conform unor surse din Tokyo, citate de agenția Reuters.

Se așteaptă ca Trump să abordeze acest proiect – pe care îl consideră crucial pentru prosperitatea și securitatea Statelor Unite – în întâlnirea sa cu premierul Shigeru Ishiba, programată să aibă loc la Washington săptămâna viitoare.

Japonia este sceptică față de fezabilitatea gazoductului propus, care ar avea o lungime de 1.287 de kilometri, având rolul de a conecta câmpurile gazifere din nordul Alaskăi cu un port din sud, unde gazul ar urma să fie lichefiat și apoi exportat în Asia.

Oficialii niponi își exprimă îngrijorarea cu privire la costurile mari ale gazului obținut în acest mod, comparativ cu alte surse de energie. Totuși, sursele citate de Reuters afirmă că guvernul japonez este deschis să studieze un posibil acord, în cazul în care va fi solicitat.

Conform unei dintre surse, Japonia ar putea să includă o astfel de colaborare în cadrul unor concesii mai mari, cum ar fi cumpărarea unei cantități suplimentare de gaz american, majorarea cheltuielilor pentru apărare și intensificarea investițiilor japoneze în sectorul industrial american, pentru a reduce deficitul comercial bilateral de 56 de miliarde de dolari și pentru a evita amenințările lui Trump legate de posibile taxe vamale.

Casa Albă nu a oferit imediat răspunsuri la solicitările Reuters privind întâlnirea cu Ishiba, iar Ministerul de Externe japonez a considerat prematură o discuție pe această temă.

Funcționarii japonezi intervievați de Reuters au cerut anonimat, invocând lipsa unei aprobări pentru a discuta public despre acest subiect.

Trump a semnat un ordin executiv privind gazoductul în prima zi de mandat

Printre măsurile luate de Trump la începutul mandatului, pe 20 ianuarie, s-a numărat și un ordin prin care promitea să valorifice resursele naturale din Alaska, inclusiv vânzarea și exportul de gaz natural lichefiat (GNL) din Alaska către alte regiuni ale Statelor Unite și națiuni aliate din zona Pacificului.

Trump a prezentat gazoductul ca o victorie atât pentru Alaska, cât și pentru aliații Americii din Asia, care caută surse de energie fiabile. Totuși, Japonia beneficiază deja de un aport abundent de GNL, având un consum care a atins anul trecut aproximativ 38 de milioane de tone, reprezentând mai mult de jumătate din consumul intern.

Chiar și așa, gazoductul din Alaska ar putea oferi Japoniei oportunitatea de a-și diversifica sursele de energie, reducându-și astfel dependența de surse mai riscante, cum ar fi Rusia, care furnizează în prezent aproximativ 10% din importurile sale de gaz, și Marea Mediterană.

Premierul Ishiba a afirmat vineri, în cadrul unei sesiuni parlamentare la Tokyo, că Japonia trebuie să-și diminueze dependența de combustibilii fosili, dar că există aspecte pe care trebuie să le solicite Statelor Unite în privința unei aprovizionări energetice stabile. El nu a oferit informații suplimentare și nu a menționat proiectul din Alaska.

Oficialii au subliniat că Ishiba nu poate oferi promisiuni ferme privind GNL, inclusiv în legătură cu investițiile în gazoductul din Alaska, pe durata întâlnirii cu Trump, deoarece orice eventual acord ar trebui să garanteze prețuri rezonabile și flexibilitate, inclusiv opțiunea ca cumpărătorii japonezi să revândă gazul lichefiat.

Japonia, preocupată de posibilele măsuri restrictive ale lui Trump

Trump a amenințat constant că va crește sau institui noi taxe vamale pentru importurile de bunuri străine, inclusiv din partea aliaților strategici ai SUA, precum Europa. Totuși, detalii despre abordarea sa față de relațiile economice și de securitate cu Japonia au fost rare.

Însă ideea creșterii taxelor vamale americane a fost un subiect central în discuțiile politice recente din Japonia, țară aliată esențială a SUA și unul dintre cei mai mari investitori străini. Japonia a traversat o perioadă de incertitudine în timpul primului mandat al lui Trump, când administrația sa a instituit taxe vamale asupra importurilor de oțel japonez și a cerut ca Tokyo să plătească mai mult pentru trupele americane staționate în Japonia.

În ciuda acestor provocări, atenția presei din Tokio se îndreaptă acum către șansele ca Ishiba, prim-ministru din anul precedent și conducător al unui guvern minoritar, să revoce relația de familiaritate pe care fostul lider japonez Shinzo Abe a avut-o cu Trump.

Abe, asasinat în 2022, a fost primul lider străin care s-a întâlnit cu Trump după victoria acestuia în alegerile din 2016, formând o relație strânsă și devenind și parteneri de golf.

Fără o astfel de familiaritate cu cercul de colaboratori apropiați ai lui Trump, administrația Ishiba caută sfaturi de la legislatori americani și experți în politici publice care au legături atât cu Japonia, cât și cu Trump. Printre aceștia se numără senatorul Bill Hagerty din Tennessee, fost ambasador american la Tokyo, și Kenneth Weinstein, președintele pentru Japonia al Institutului Hudson, un think tank influent.

Weinstein a menționat că a încurajat Japonia să dezvolte parteneriatele energetice cu SUA și că proiectul din Alaska merită o evaluare atentă. Biroul lui Hagerty nu a oferit răspunsuri la solicitări de informații.

„Trump vrea să știe ce va face Japonia pentru el”

Ado Machida, un antreprenor din Tokyo care a făcut parte din echipa de tranziție a lui Trump după alegerea acestuia din 2016, a declarat că o propunere din partea Japoniei de a cumpăra mai mult GNL și de a susține gazoductul din Alaska ar putea fi „cea mai simplă” modalitate de a-l îmbucura pe Trump.

„Trump vrea să știe ce va face Japonia pentru el”, a adăugat Machida, menționând că a discutat cu oficialii japonezi despre această opțiune.

Băncile de stat, cum ar fi Japan Bank for International Cooperation (JBIC), ar putea oferi finanțare pentru proiectul din Alaska, colaborând cu firme comerciale precum Mitsubishi Corp și Mitsui & Co, pe care Japonia le utilizează pentru a-și asigura resursele de petrol, gaz și cărbune din străinătate.

În 2022, Mitsubishi a semnat un acord cu Alaska Gasline Development Corporation (AGDC), entitate americană de stat care supraveghează proiectul GNL, pentru a evalua fezabilitatea producției de amoniac în zonă. Totuși, Mitsubishi nu s-a angajat să investească dincolo de această evaluare.

Un reprezentant al AGDC a declarat pentru Reuters că au avut loc discuții cu liderii din sectorul energetic japonez legate de proiectul gazoductului, însă fără detalii suplimentare.

Aprobarea inițială pentru acest proiect a fost obținută în timpul primului mandat al lui Trump, având autorizația din partea Comisiei Federale de Reglementare a Energiei în 2020 și aprobarea legală finală în 2022, în ciuda protestelor din partea grupurilor ecologiste.