Comentariul unui fost președinte al CSM: „Intervenția Curții Constituționale în procesul electoral este un precedent periculos”

Horațius Dumbravă, fost judecător și președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, consideră că modul în care Curtea Constituțională a intervenit în procesul electoral poate reprezenta un precedent serios pentru democrația din România. Dumbravă atrage atenția asupra faptului că, prin aceste decizii, CCR a afectat principiile democrației și statului de drept pe care pretinde că le apără.

• Horațius Dumbravă, judecător cu experiență, a părăsit magistratura în urmă cu un an. Anterior, a fost președinte al Curții de Apel Tg Mureș (2009 – 2010) și al Consiliului Superior al Magistraturii (2011). Actualmente, acesta își desfășoară activitatea ca expert pentru Consiliul European.

Curtea Constituțională a României, văzută ca „garantul supremației Constituției”, este subiectul discuțiilor intense după recentele alegeri prezidențiale din 2024.

Deciziile CCR din 6 decembrie, când au fost anulate alegerile în timpul votării din diaspora, au fost precedate de alte două hotărâri importate: excluderea Dianei Șoșoacă din competiția electorală și renumărarea voturilor din primul tur.

Reacțiile la decizia de anulare a procesului electoral au variat, de la acuzații de „lovitură de stat” până la apeluri pentru salvarea democrației.

Este important de menționat că aprecierile cu privire la cele trei hotărâri controversate ale CCR pot fi influențate de subiectivitate.

Excluderea Dianei Șoșoacă din competiție: „CCR a trecut de la rolul de arbitru la cel de acuzator”

Pentru a fi pe deplin informat asupra procesului electoral, am analizat textele constituționale și legale relevante, inclusiv cele din Legea 370/2004.

Aceste analize m-au determinat să recunosc că am greșit în evaluarea acestor momente.

Am presupus că CCR nu poate elimina un candidat fără o hotărâre judecătorească prealabilă. Totuși, CCR a acționat contrar acestui principiu, ceea ce contravine standardelor europene stipulate de Codul bunelor practici al Comisiei de la Veneția.

Prin această decizie, CCR a renunțat la rolul său de arbitru, devenind în esență un acuzator, considerând că afirmațiile Dianei Șoșoacă contravin valorilor democrației.

Renumărarea voturilor din primul tur: „Atenția excesivă asupra unei chestiuni complicate?”

Decizia CCR de a renumăra cele peste 9,4 milioane de voturi din primul tur a stârnit controverse.

Am studiat art. 52 din Legea nr. 370/2004 și contestația formulată de candidatul Terheș, care a obținut doar 1% din voturi.

Consideram că CCR va respinge contestația, având în vedere că acuzațiile de fraudă se bazau pe exemple limitate și fără dovezi concrete.

Surprinzător, CCR a hotărât, printr-o decizie recentă, să renume toate voturile.

Decizia de anulare a alegerilor prezidențiale: întrebări fără răspuns

CCR a stabilit existența unei fraude semnificative, iar motivarea hotărârii ridică multe semne de întrebare.

Astfel, CCR s-a sesizat de la sine cu privire la posibile fraude, ceea ce nu este prevăzut în lege.

Decizia de anulare a alegerilor face referire la probele prezentate de instituțiile de forță, dar CCR a acționat mai mult ca o instanță decât ca un arbitru.

Consider că documentele declasificate nu oferă suficiente dovezi relevante pentru a susține acuzațiile de fraudă.

Această situație ar necesita o investigație profesionistă, nu doar interpretarea unor documente fără suport probator.

Utilizarea termenilor vag definiți precum „entitate statală” în documentele emitente complică analiza situației electorale.

Se sugerează că Rusia ar putea fi implicată, ceea ce, dacă s-ar dovedi adevărat, ar ridica semne de întrebare serioase asupra competenței instituțiilor românești.

O investigație de profunzime și o examinare comparativă a comportamentului electoral al tuturor candidaților ar fi esențială pentru clarificarea acuzațiilor de fraudă.

Comunicatul CSAT referitor la riscurile pentru securitatea națională ridică întrebări despre monitorizarea situației înainte de alegeri.

Este crucial să aflam de ce feedback-ul instituțiilor legale a întârziat atât de mult în privința posibilelor infracțiuni.

„Intervenția CCR în procesul electoral: schimbarea atributelor”

În concluzie, modul în care CCR și-a asumat un rol activ în procesul electoral poate crea un precedent periculos pentru democrația românească.

Această formă de intervenție, asumată fără a avea temeiuri constituționale, poate fi utilizată în viitor de către alți judecători constituționali numiți de politicieni extremiști.

Cred că CCR, prin ultimele sale hotărâri, a afectat grav principiile democrației și ale statului de drept.

Asistăm la o schimbare forțată a atribuțiilor CCR, care, având un comportament „eroic”, s-a transformat din arbitru în acuzator și instanță, ceea ce este contrar rolului său constituțional.