„Concluzie. Rămân în funcție”. Iohannis a anunțat extinderea mandatului său, sugerând că a interpretat Constituția într-un mod personal / Rolul Statelor Unite

„Ce urmează să fac?” a întrebat Klaus Iohannis în direct pe un canal de televiziune, după anularea alegerilor. Apoi, s-a auto-rezolvat: „Rămân în mandat până când se va alege un nou președinte al României”. Așadar, nu este cazul ca cineva să își corecteze propria lucrare!

Pentru câteva ore, am avut impresia că asistăm la un eveniment fără precedent în Uniunea Europeană: un președinte în funcție interpretează unilateral, în cadrul legal, starea specială în care se află și ne transmite: „Concluzie. Rămân în funcție.”

Ne-am întrebat dacă mai funcționează Curtea Constituțională. S-ar putea ca aceasta să fi fost absorbită de serviciile de informații. Este vorba despre aceeași Curte care, pentru a proteja normele electorale pentru președinte, a anulat prima rundă a alegerilor prezidențiale, care vor fi reluate.

Alineatul și considerentele regale

Confuzia a apărut din faptul că Klaus Iohannis a citat în direct că se aplică ”Alineatul 2 din Articolul 83”. 

„Președintele României își exercită mandatul până la depunerea jurământului de către noul președinte ales”, se stipulează în Alineatul 2.

Totuși, Alineatul 1 afirmă că „Mandatul Președintelui României are o durată de 5 ani și începe de la data depunerii jurământului”. Mandatul lui Klaus Iohannis se finalizează pe 21 decembrie.

Deci, cine decide ce alineat este relevant în această situație? Klaus Iohannis a dat senzația că el este cel care decide. Cu toate acestea, seara am aflat, din motivarea Curții Constituționale, de la Punctul 22: „Curtea observă, având în vedere complexitatea și durata procesului electoral necesar după pronunțarea prezentei decizii, aplicabilitatea art.83 alin.(2) din Constituție, conform căruia Președintele României în funcție „exercită mandatul până la depunerea jurământului de Președintele nou-ales.”

În stilul său regal, Iohannis nu a dorit să ne dezvăluie adevărul: Curtea Constituțională a decis, în aceeași zi, să anuleze alegerile prezidențiale și să-i extindă mandatul de președinte.

Însă acest aspect nu este singurul punct în care statul român rămâne în urmă.

Întrebări care afectează încrederea cetățenilor în statul român și partidele politici

„Intervenția americană”

În această stare de confuzie generală, pare că distorsionarea valorilor democratice nu mai constituie o preocupare. În plus, pentru a justifica evenimentele inexplicabile care au avut loc vineri, când i-au scos din joc pe neo-legionarii susținuți de Rusia, cei de la putere în București au insinuat că „de fapt, americanii au decis.” O echipă de intervenție din SUA ar fi aterizat pe pista de la Otopeni, ajutând la salvarea țării.

Însă, de obicei, realitatea este mult mai simplă. Se aseamănă cu povestea din ”Omul nostru din Panama” de John le Carré. Imperiul britanic trimitea fonduri, pretinzând că sprijină o rețea impresionantă menită să protejeze „binele” și democrația în Panama, în timp ce antreprenorii de acolo cheltuiau banii fără să dezvolte niciun fel de rețea.

Așadar, dacă americanii au venit recent în România, poate că au venit să verifice cheltuielile. Ca să afle cine a folosit fondurile pentru a construi ceea ce o figură cunoscută din Războiul Rece, politicianul rus Arbatov, a numit: „Dacă reușești să scapi după ce ai comis o greșeală și ai impresia că ai câștigat, ești practic destinată să continui aceeași politică. Și continui până când nu mai poți.”