Conferința PwC: Companiile abordează cu prudență creșterile salariale pentru 2025 și se pregătesc pentru schimbări legislative și fiscale VIDEO

După un an 2024 liniștit, dedicat asimilării modificărilor fiscale introduse la finalul anului anterior, firmele devin mai prudente în legătură cu eventualele majorări salariale din 2025. Totodată, ele se află în alertă, anticipând noi schimbări legislative. La aceste aspecte se adaugă și presiunea de a se conforma cu noile cerințe de sustenabilitate, precum reglementările privind salariul minim și egalitatea de șanse între femei și bărbați, împreună cu provocările de atragere și retenție a talentelor.

Aceste teme, împreună cu concluziile studiului salarial Paywell 2024 și integrarea noilor tehnologii, au fost discutate în cadrul celei de-a treia ediții a conferinței anuale de People & Organisation PwC România: ”Viitorul funcției de HR: Cum ne pregătim”, disponibilă pentru vizionare.

Declarații principale

Gabriela Batîr, Senior Manager People & Organisation PwC România

Legea adoptată de guvern, care transpună directiva europeană referitoare la salariul minim, estimează că acesta va fluctua între 50-52% din câștigul salarial mediu brut. De fapt, media acestui interval a fost atinsă încă din luna iulie 2024, ca urmare a majorărilor notabile ale salariului minim în ultimii doi ani. În ultimele zece luni, salariul minim brut a crescut cu peste 23%, având o creștere cumulată de aproape 70% față de 2019, depășind ritmul de creștere a productivității muncii, care a fost de 55%. În principiu, creșterile salariului minim corelate cu productivitatea pot aduce beneficii economice, dar, la rate atât de ridicate, efectele negative nu sunt de neglijat.

Studiul nostru Paywell arată că, în 2024, cele mai mari salarii se regăsesc în sectorul tehnologic, în timp ce cele mai semnificative creșteri salariale au fost observate în HoReCa, sănătate, construcții și retail. Datorită eșantionului nostru, companiile zonate au sub 5% angajați remunerati cu salariul minim. Participanții din 2025 percep o creștere salarială estimată de 7% la nivelul întregului sector, o scădere comparativ cu 8% în 2023.

Oana Munteanu, Director People & Organisation PwC România

Presiunea pentru transparența salarială devine tot mai mare pe măsură ce se apropie termenul limită pentru transpunerea legislației europene. Deși forma finală încă nu este clară, ne așteptăm ca un minim necesar să fie implementat, cum ar fi publicarea nivelului salarial pentru anumite categorii. Este esențial să începem să comunicăm aceste informații.

Între timp, se constată o presiune considerabilă în ceea ce privește diversitatea în procesele de resurse umane. Aceasta nu se referă doar la conformitatea legislației, ci și la modul în care este percepută de angajatori, angajați și potențiali angajați. Există multe dimensiuni strategice de analizat, de exemplu, discriminarea bazată pe vârstă pare mai pronunțată în România decât cea de gen, iar integrarea lucrătorilor străini devine din ce în ce mai importantă.

Sonia Bălănescu, Avocat senior coordonator D&B David și Baias

Anumite companii au început evaluări ale structurilor salariale pentru a înțelege diferențele în remunerare între femei și bărbați. Directiva europeană prevede un prag de 5%, iar orice diferență ce depășește acest procent va trebui justificată. Conform Legii 202/2002, companiile cu peste 50 de angajați trebuie să numească un expert în egalitate de șanse sau să aloce responsabilități unui angajat existent pentru a asigura respectarea acestui principiu.

Observăm o creștere a sesizărilor legate de discriminare, fie că este vorba despre hărțuire morală sau discriminare pe criterii de gen. De aceea, prevenția trebuie să fie o prioritate pentru a evita efectele negative.

Ruxandra Popescu, Director People & Organisation PwC România

Pe plan fiscal, după valul de modificări de anul trecut, a fost o perioadă de liniște. Rămâne de văzut dacă se va contura o nouă schimbare în impozitarea progresivă în anii următori. Este important să rămânem vigilenți.

În ultimul an, am văzut o perioadă de reflecție și acțiune. Modificările cu impact semnificativ au inclus limitarea scutirilor pentru angajații din IT. Angajatorii trebuie să dovedească eligibilitatea pentru scutiri, nu doar angajații.

Modificările aduse tichetele de masă și voucherele de vacanță au dus, probabil, la un interes scăzut pentru acestea, variind în funcție de industrie.

Am observat o îmbunătățire a înțelegerii beneficiilor fiscale de către angajatori, în mare parte datorită departamentelor de HR care au implementat politici clare de beneficii fiscale.

Alexandra Gașpar, Senior Manager People & Organisation PwC România

Se discută despre actualizarea portalului Revisal, care va permite salariaților să acceseze informații despre istoricul contractelor de muncă și salariale. Noua aplicație ar putea deveni disponibilă în 2025.

Succesul acestei inițiative va depinde de capacitatea angajatorilor de a integra eficient noul soft în sistemele lor interne de HR și payroll.

Bogdan Cârpă-veche, Director People & Organisation PwC România

Există incertitudini privind introducerea unui impozit progresiv pe veniturile persoanelor fizice. România a avut o cotă de impozitare de 16% care a fost redusă la 10%, iar acum avem diverse cote.

Se conturează ideea unui sistem de impozitare simplificat, care ar putea include o cotă unică de impozitare pentru toate tipurile de venituri. Alternativ, se discută despre cote diferențiate de impozitare în funcție de nivelul veniturilor.

Documentul PNRR oferă o viziune asupra modificărilor fiscale ce urmează. Obiectivul este de a elimina inechitățile fiscale și de a reduce complexitatea sistemului.

Discuții cu Ministerul de Finanțe s-au purtat pe tema simplificării Declarației unice, ceea ce ar un ajutor pentru contribuabili.

Anamaria Borza, Senior Manager People & Organisation PwC România

În ciuda scăderii interesului, tichetele de masă rămân popularitatea ca beneficiu extrasalarial. Valoarea medie a tichetelor de masă a ajuns la 31,3 lei, cu 20% mai mult decât în 2023.

Între timp, 43% dintre companii oferă angajaților flexibilitatea de a alege beneficiile dintr-un buget dedicat, față de 25% în 2023. Bugetul mediu pentru aceste beneficii flexibile este de 684 de lei pe lună.

În România, 55% dintre angajați consideră că securitatea financiară este principalul factor de stres. Companiile încep să ofere suport angajaților pentru a lua cele mai bune decizii financiare. Este de așteptat ca bugetele salariale să crească modest și se propune încă investirea în cursuri pentru angajați.

Articol sponsorizat de PwC România