COP29 Azerbaidjan – De ce un stat bogat în resurse energetice organizează un summit climatic major
„Resursele naturale sunt o binecuvântare de la divinitate”, a afirmat Ilham Aliyev, liderul autoritar din Azerbaidjan, la deschiderea conferinței climatice COP29 de la Baku. Anul trecut, evenimentul a avut loc într-o altă țară bogată în petrol, Emiratele Arabe Unite. Totuși, ce determină Azerbaidjanul, cunoscut pentru încălcarea drepturilor omului, să fie gazda conferinței de anul acesta? Care este impactul Rusiei în această decizie?
Conferința COP29, dedicată modificărilor climatice, a început pe 11 noiembrie la Baku, având pe agendă subiecte importante și discutate intens, în special în ceea ce privește finanțarea climaterică și responsabilitatea țărilor dezvoltate de a sprijini statele în dezvoltare.
Azerbaidjan are o populație de 10 milioane de locuitori și o suprafață de aproximativ trei ori mai mică decât România. Capitala, Baku, are o populație de peste 2,5 milioane, comparativ cu cei 50.000 de locuitori din 1885.
Dar de ce a fost aleasă Azerbaidjan ca locație pentru conferință? Decizia de a desfășura summitul în această țară a fost stabilită în decembrie 2023, iar conferințele pe teme climatice se organizează prin rotație în diferite colțuri ale lumii. Deși ediția din 2024 era inițial planificată pentru Europa de Est, statele din regiune trebuiau să ajungă la un acord pentru alegerea gazdei.
Negocierile inițiale nu au avut succes, deoarece era necesară unanimitatea în grupul estic de țări.
Rusia a jucat un rol crucial, conform publicației New York Times, făcând imposibilă alegerea țărilor care au criticat invazia din Ucraina, ceea ce a eliminat opțiuni precum Bulgaria, Moldova și Slovenia din cursa pentru organizare.
După această selecție drastică, au rămas doar două țări candidate, Armenia și Azerbaidjan. Însă, având în vedere că cele două au avut conflicte armate, inclusiv recente, blocarea reciprocă era inevitabilă în alegerea gazdei pentru summit.
Rusia a intervenit ca un mediator între cele două state, iar soluția a fost un acord în care Azerbaidjan a eliberat 32 de prizonieri armeni, iar Armenia a renunțat la opoziția sa față de organizarea COP29 de către Azerbaidjan.
Este evident că Azerbaidjan nu va renunța prea curând la resursele sale de petrol și gaze, acestea reprezentând 90% din exporturile sale și fiind fundamentale pentru viitorul țării.
Media internațională a raportat că în 2024 mulți opozanți politici ai guvernului azer au fost încarcerați, iar regimul lui Aliyev este cunoscut pentru încălcările grave ale drepturilor umane.
Represiunea a crescut în intensitate în ultimii ani, iar aproape toate vocile disidente au fost eliminate.
Sursa foto: Dreamstime.com