Cum să distrugi o inițiativă națională: Perspectives din Marea Britanie asupra modului de tratament al resurselor umane în România

Dr. Ștefan Dascălu, cercetător român stabilit în Marea Britanie și afiliat Universității Oxford, își împărtășește experiența sa într-o comisie formată sub egida unui minister din România.

• „Nu este vorba exclusiv despre experiența personală, însă este dezamăgitor să constat că, în ciuda realizărilor academice și antreprenoriale din Occident, colegi care au dorit să contribuie la dezvoltarea României au fost folosiți doar ca să ridice imaginea.”

În începutul anului 2023, cu multe proiecte în minte, am primit o invitație care părea că things could be changing for the better. Sebastian Burduja, ministrul de atunci al Cercetării, Inovării și Digitalizării, mi-a propus să devin membru al Consiliului Onorific pentru Știință, Inovare și Tehnologie (COSIT). Această invitație a venit din partea unei persoane pe care o respect enorm și care activa în acel minister.

Chiar dacă aveam rezerve legate de structurile guvernamentale, am acceptat propunerea. Am crezut că acest consiliu ar putea aduna oameni cu adevărat valorosi, atât din țară, cât și din diaspora, capabili să contribuie în mod semnificativ la progresul național.

Prima întâlnire a avut loc pe 22 mai, unde ne-am unit forțele alături de ministrul Burduja, toți având visuri și idei constructive. Însă, doar câteva săptămâni mai târziu, o remaniere guvernamentală l-a transferat pe Burduja la Ministerul Energiei. COSIT, în ciuda promisiunilor, a rămas într-o stare incertă, ca un proiect fără conducere.

Un ministru „prea ocupat” pentru proiecte importante

O parte a membrilor consiliului, toți profesioniști pregătiți și motivați să contribuie, au încercat să reînvie proiectul. Noul ministru, Bogdan Ivan, părea extrem de ocupat, prea ocupat pentru a se întâlni cu un consiliu plin de experți, antreprenori de succes și chiar investitori, toți muncind benevol dintr-un adevărat simț al datoriei.

După numeroase încercări și explicații înredesc rămase în hârtii birocratice, s-au realizat câteva modificări minime la biografiile de pe site-ul ministerului, cu doar câțiva membri conformându-se. Scopul? Să fie „realeși” într-un consiliu ce nu își păstra suflul înainte de a începe. Intre timp, s-au adăugat noi membri care, conform fanteziilor administrative, ar aduce „progres”.

Când într-un final a fost programată o întâlnire, aceasta a fost comunicată într-un interval foarte scurt, iar majoritatea nu a putut să participe. Revolta celor care continuau să creadă în proiect a început să se amplifice.

Îngrijorările unui doctorand român de la Harvard

Această atitudine reprezenta nu doar o lipsă de respect față de cei dispuși să contribuie benevol la bunul mers al țării, ci și o subestimare a oricăror inițiative care ar putea aduce beneficii reale.

Printre acești oameni valoroși se numără Oana Geambașu, un profesionist de excepție și actualmente doctorand în sănătate publică la Universitatea Harvard. Cu ani de experiență ca și consilier de ministru la Ministerul Sănătății, a avertizat în repetate rânduri despre funcționarea defectuoasă a ministerelor românești. Din păcate, realitatea a demonstrat că temerile sale nu erau neîntemeiate.

Sfatul de a ne muta la alt minister

Când, în sfârșit, ministrul Ivan a reușit să ne acorde un timp pentru discuții, entuziasmul său părea imens. Ne-a solicitat să elaborăm o strategie națională într-un interval foarte scurt. O apreciere poate pentru competențele noastre, dar și o dovadă clară a lipsei de cunoaștere a complexității acestui tip de sarcină. Cu toate acestea, câțiva membri au rămas angajați, generând idei valoroase și obiective ambițioase, dar cu alegerile parlamentare aproape, era evident că șansele de a continua erau minime.

Alegerile au trecut, iar guvernul a rămas surprinzător de constant. Cu toate acestea, ni s-a comunicat că obiectivele consiliului ar fi mai bine alignate cu noile direcții ale ministrului Educației și Cercetării, Daniel David. Ni s-a sugerat o mutare acolo. Îi urez succes ministrului pentru abordarea provocărilor din educație.

Pentru mine, însă, această propunere a fost ultima picătură. Ce poate fi mai absurd decât un consiliu care redirecționează oameni de la un minister la altul fără a realiza ceva concret?

Am rămas cu un sentiment de regret. COSIT, în ciuda potențialului său imens, este un exemplu elocvent al felului în care România tratează experți dedicați, care doresc cu adevărat să contribuie. Cel mai mult reușim să obținem este o imagine, dar acțiunile concrete în favoarea țării sunt complet ignorate.

Ne rămâne doar să sperăm că, într-o zi, astfel de inițiative vor fi luate în serios. Până atunci, ne întrebăm dacă România chiar își dorește să evolueze sau doar să apară că face acest lucru.

Dr. Ștefan Dascălu este un cercetător și consultant în sănătate specializat în imunologie și epidemiologie, stabilit în Marea Britanie, afiliat Universității Oxford. El a publicat numeroase lucrări științifice și este recunoscut pentru contribuțiile sale în promovarea dialogului între știință și societate, primind distincții precum premiul de excelență în cercetare și comunicare științifică de la UK Research and Innovation (UKRI).