Daniela Rus: cinci întrebări despre românca care deține conducerea departamentului de robotică la una dintre cele mai prestigioase universități tehnologice din lume.

Sistemele de inteligență artificială folosite în humanoizi în prezent nu au bunul simț și nici înțelegerea legilor fizice care guvernează lumea reală, avertizează cercetătoarea română Daniela Rus, directoarea CSAIL de la MIT și fost consilier în domeniul științei și tehnologiei în mandatul fostului președinte Donald Trump.

• Cercetătoarea a răspuns la cinci întrebări despre tehnologie și și-a împărtășit viziunile despre viitorul domeniului în cadrul unui newsletter științific al unei publicații din SUA.

Este recunoscută drept una dintre cele mai influente figuri în studiul legăturii dintre roboți și inteligența artificială și reprezintă un pionier în soft robotics; Rus subliniază că provocarea roboticii depășește simpla mecanică.

Corpul fizic contribuie la calcularea comportamentului

Întrebată despre o idee ambițioasă, dar adesea subestimată, cercetătoarea vorbește despre inteligența încorporată. Ea afirmă că, deseori, se presupune că inteligența este în creier sau în modelele AI, însă corpul fizic ajută la determinarea comportamentului: mușchii reglează rigiditatea, tendoanele absorb energia.

În robotică, acest principiu înseamnă proiectarea de sisteme care nu doar execută planuri, ci răspund în mod inteligent prin materialele și morfologia lor. Inteligența încorporată face ca mașinile să se adapteze în timp real, deoarece inteligența este distribuită în întregul sistem, nu limitată la software.

Provocări ce depășesc strictitatea mecanicii

Deși roboții umanoizi fascinează publicul și atrag finanțări, bipedele cu utilizare generală nu sunt practici din punct de vedere comercial sau operațional în viitorul apropiat, spune Rus despre tehnologia supraevaluată.

Directorul MIT explică faptul că forma roboților humanoizi, deși seamănă cu cea umană, este adesea ineficientă din punct de vedere mecanic, greu de echilibrat și consumă multă energie. Stabilitatea pe două picioare cere control constant și o lățime de bandă mare; folosirea unor mâini asemănătoare celor umane în medii dinamice adaugă un nou nivel de complexitate.

Experta vorbește despre o provocare care depășește mecanica. Este vorba despre sistemele de AI care alimentează umanoizii: acestea nu înțeleg bunul simț și principiile fizice ce guvernează lumea reală. Ele nu pot raționa despre masă, forță sau frecare în moduri intuitive, așa cum poate un copil.

Fostul consilier știință-tehnologie din administrația Trump despre ce nu face guvernul SUA

Cercetătoare de origine română vorbește despre finanțarea unui centru național de AI în SUA pentru a stimula inovarea în domenii strategice.

Întrebarea despre ce ar putea face guvernul în tehnologie, dar nu face în prezent, le-a fost adresată. Rus răspunde că deși investițiile în rețele energetice, transporturi și internet au fost realizate, în era AI este necesară tratarea calculului de înaltă performanță, gestionarea datelor și evaluarea modelelor ca infrastructură publică.

Totodată, este nevoie de finanțarea unui laborator național de AI de frontieră și de baze de date federale sigure, cu respectarea confidențialității, pentru a stimula inovația în domenii precum sănătatea, clima și educația.

Mașinile inteligente schimbă modul în care ne vedem pe noi înșine

Directorul CSAIL a fost întrebat ce carte i-a influențat cel mai mult viziunea asupra viitorului. Ea evocă The Second Self: Computers and the Human Spirit, semnată de Sherry Turkle.

Cartea oferă o perspectivă profund umanistă asupra tehnologiei și ne amintește că mașinăriile schimbă modul în care ne definim pe noi înșine. „Mi-a schimbat felul în care percep AI și robotică, nu doar ca instrumente, ci ca parteneri, iar mie mi-a inspirat să mă întreb ce viitor ne dorim alături de inteligențe artificiale”.

Evoluția rapidă a AI a surprins-o chiar și pe ea

Întrebată ce i-a impresionat cel mai mult în ultimul an în domeniul tehnologiei, Rus spune că nu anticipa o creștere atât de accelerată a agenților AI care explorează, planifică și se adaptează pe termen lung.

Ea subliniază că AI poate raționa pentru a îndeplini sarcini, se poate auto-depana și poate forma memorii între sesiuni, evoluând rapid fără a se materializa încă pe deplin.

De asemenea, observă o reorientare semnificativă spre inovația fizică: fuziuni între startupuri, infrastructură spațială, reactoare modulare, baterii avansate și materiale programabile.

Cine este Daniela Rus

Daniela Rus are 62 de ani, s-a născută la Cluj-Napoca, România, și a emigrat în SUA cu familia în anii 1980. A obținut doctoratul în informatică la Cornell și din 2003 activează la MIT, contribuind la dezvoltarea numeroșilor roboți.

În prezent, este directoarea MIT CSAIL și liderul Laboratorului de Robotică Distribuită. Este prima femeie care conduce CSAIL și a fost membră a Consiliului Prezidențial pentru Știință și Tehnologie în perioada mandatului lui Donald Trump.

Cercetările sale în robotică, inteligență artificială și știința datelor se focalizează pe autonomia tehnologică, cu scopul pe termen lung de a integra roboții în viața de zi cu zi.

În 2024 a primit premiul John Scott pentru cercetarea care a revoluționat știința roboticii și a îmbunătățit semnificativ calitatea vieții, iar în 2025 a fost distinsă cu Medalia IEEE Edison pentru leadership în robotica modernă.