Ce s-a schimbat după tragedia din 2 mai: 14 proiecte de lege lansate ulterior nu au avansat, iar nu a fost construit niciun centru de dezintoxicare.

La doi ani de la incidentul din 2 mai, care a curmat viața a doi tineri din cauza unui șofer aflat sub influența drogurilor, nu s-a ridicat niciun centru de dezintoxicare, deși o lege adoptată în urma tragediei prevedea astfel de investiții. Tot atunci, Vlad Pascu a primit o sentință definitivă de zece ani de închisoare.

• <li>În ultimii doi ani s-au adoptat șapte legi axate pe infracțiuni legate de droguri, în timp ce un număr dublu de inițiative similare au rămas blocate în Parlament.</li><li>Legile aprobate prevedeau înființarea Registrului traficanților de droguri și construcția centrelor de dezintoxicare pentru persoanele dependente, însă demersurile nu s-au materializat.</li><li>Un proiect legislativ a propus modificarea codului penal referitor la conducerea sub influența: înlocuirea formulării „sub influența substanțelor psihoactive” cu „dacă există substanțe în sânge”. Dacă ar intra în vigoare în forma actuală, ar conduce la pedepse pentru cazuri în care se administrează medicamente uzuale, afirma specialistul criminolog Vlad Zaha.

În dimineața zilei de 19 august 2023, Vlad Pascu, sub influența drogurilor, a intrat cu mașina într-un grup de studenți care se întorceau pe jos din Vama Veche. Doi dintre ei, Sebastian și Roberta, și-au pierdut viața, iar alți trei au fost răniți.

Tragedia a generat o reacție puternică în societate, iar în urma ei au ieșit la iveală mai multe neajunsuri, inclusiv faptul că șoferul fusese oprit de poliție în acea noapte, dar a fost lăsat să plece.

Acest moment a intensificat discuțiile despre măsuri de combatere a consumului și traficului de droguri în România, iar parlamentarii au venit cu mai multe proiecte pentru îmbunătățirea legislației.

Au fost analizate toate proiectele depuse între septembrie 2023 și prezent, referitoare la infracțiuni legate de droguri, pe baza documentelor oficiale privind stadiul acestora.

În total există 21 de inițiative, dintre care aproximativ două treimi au rămas în stadiul de propunere.

Legea „2 Mai” cu pedepse mai dure pentru traficanți

La aproximativ două luni după tragedie, un grup de deputați din mai multe formațiuni a depus un proiect ce avea să devină Legea nr. 58/2024 în martie 2024.

Expunerea de motive arată că tragediile recente vorbesc de tineri care își pierd viața din cauza inconștienței celor aflați sub influența drogurilor sau a substanțelor psihoactive.

Legea a introdus pedeapsa cu executare pentru traficanții de droguri de mare risc, eliminând alternativa supravegherii; în plus, pedepsele pentru trafic au crescut de la 3–10 ani, față de 2–7 ani anterior.

Un alt proiect din decembrie 2023 a devenit Legea nr. 172/2024 în mai 2024. Expunerea de motive nu menționează accidentul din 2 Mai, dar indică faptul că tot mai multe accidente rutiere grave sunt asociate consumului de droguri ori altor substanțe, în special în rândul tinerilor.

Legea a înăsprit pedepsele pentru șoferii fără permis sau aflați sub influența alcoolului și/sau drogurilor și a extins durata interdicției de a conduce (de la 1–5 ani la 1–10 ani).

Aproape 28.000 de persoane în registrul traficanților de droguri

Tot în decembrie 2023, aproximativ 60 de deputați și senatori din PNL, alături de un senator neafiliat, au elaborat un proiect ce viza înființarea Registrului Național Automatizat pentru persoanele condamnate în dosarele legate de traficul de droguri.

Proiectul nu face referire directă la accidentul din 2 Mai, însă inițiatorii au subliniat amploarea fenomenului infracțional asociat drogurilor.

Proiectul a fost adoptat în martie 2024 sub forma Legii nr. 61/2024.

Registrul este funcțional în acest an: în iulie erau 27.915 persoane cu cazier judiciar pentru infracțiuni legate de droguri, conform datelor oficiale ale autorităților.

Baza de date este administrată de Ministerul Afacerilor Interne, iar poliția are acces direct la informații.

Înregistrarea în registru se realizează automat prin preluarea datelor din evidențele de cazier ale persoanelor fizice.

Un material de investigație a arătat că toți înregistrații, inclusiv foști condamnați, au acum obligația de a se prezenta periodic la poliție, de a declara detalii din viața lor și de a semna declarații la intervale regulate.

„O măsură extra penală, extra judiciară”

Introducerea registrului a fost criticată de unele voci din societate civilă.

Vlad Zaha, profesor asociat la universități din Oxford și Manchester, atrage atenția că este vorba despre o măsură extrapenală, extrajudiciară, percepută ca inumană și ineficientă din perspectivă criminologică.

Odată înregistrate, oamenii pot asuma identitatea de traficant, deoarece statul repetă excesiv că aceștia sunt traficanti, iar convingerea nu este influențată de eventualele reabilitări.

Nu s-a construit niciun centru de dezintoxicare

În iulie 2024, un alt proiect de lege a fost adoptat, susținut de mai mulți parlamentari, inclusiv fostul prim-ministru, iar Alina Gorghiu ocupa în acel moment portofoliul Justiției.

Legea prevede înființarea centrelor de dezintoxicare și de recuperare a dependențelor în cele opt regiuni de dezvoltare ale țării.

Finanțarea acestor centre ar urma să fie asigurată în distribuție egală: 50% din bugetul Ministerului Sănătății și 50% din bugetele locale sau fonduri europene.

Criminologul Vlad Zaha arată o nuanță în formularea „bugetele autorităților locale interesate”.

„Practic, legea poate rămâne neaplicată dacă autoritățile locale nu își exprimă explicit interesul de a finanța investiția.”

Legea a intrat în vigoare acum un an și o lună. Între timp, autoritățile au fost întrebatedeMinisterul Sănătății despre progresul acestor centre; acesta a răspuns că se reorganizează centrele de sănătate mintală existente în cadrul spitalelor publice.

Atribuțiile fostei Agenții Naționale Antidrog au fost preluate de Centrul Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog (CNSMLA) și gestionate sub coordonarea sa.

„O constatare macabră”

Din mai 2025, centrele au fost redenumite ca Centre de Sănătate Mintală și pentru Prevenirea Adicțiilor (CSMPA). Serviciul de prevenire a adicțiilor include consultanță psihologică, evaluări și programe educaționale pentru reducerea riscului de inițiere a dependențelor.

Într-o listă oficială, în București s-au stabilit trei spitale cu funcțiuni de suport pentru aceste centre, în timp ce în județe au fost alocate porțiuni similare, cu excepția Giurgiu.

Cu alte cuvinte, nu există centre noi destinate tratării dependențelor în structurile recente.

„Este o constatare sumbră pe care o împărtășesc cu colegii mei din rândul practicienilor din zona adicției”, spune Vlad Zaha, întrebat despre amplasarea centrelor regionale.

14 proiecte legislative „la sertar”

În intervalul septembrie 2023 – august 2025, șapte legi referitoare la infracțiuni în sfera drogurilor au fost aprobate, la care se adaugă trei măsuri despre marcarea Zilei Naționale de conștientizare a riscurilor și două ajustări ale listei drogurilor considerate de risc.

În același interval au fost depuse încă 14 inițiative menite să modifice sau să completeze reglementările legale legate de droguri; acestea se află în prezent în sertarele Parlamentului, așteptând rapoarte sau voturi.

Una dintre propuneri a fost depusă în septembrie 2023 de un grup de deputați neafiliați, alături de un parlamentar PSD și unul USR. Ea prevedea ca deținerea pentru consum propriu până la trei grame de cannabis să fie contravențională, nu infracțiune, aducând exemple din alte țări europene.

Proiectul urma să intre pe ordinea de zi pentru vot, însă a primit un raport negativ în decembrie 2023 din partea mai multor comisii, pe motiv că dezincriminarea ar putea încuraja consumul.

Vlad Zaha subliniază că acest proiect ar putea evita dosare pentru aproximativ 3.000 de persoane anual și ar facilita accesul la ajutor fără teamă de stigmatizare.

Proiectul „controversat”, depus de fosta ministră Gorghiu

În luna ianuarie a acestui an, fostul ministru al Justiției, Alina Gorghiu, a anunțat depunerea unui proiect împreună cu alte personalități politice; inițiativa a stârnit reacții ample în comunitatea civilă.

Propunerea modifică articolul 336 din Codul Penal pentru a înlocui formularea „persoană aflată sub influența unor substanțe psihoactive” cu „conducerea unui vehicul în sânge cu alcool sau alte substanțe”. Conform proiectului, această infracțiune ar avea pedeapsa cu închisoare de 2–7 ani și interzicerea unor drepturi.

Proiectul a apărut după ce Curtea Supremă a stabilit că infracțiunea există doar dacă s-a demonstrat afectarea capacității de conducere.

Conform unui punct de vedere al Consiliului Superior al Magistraturii, nu poate fi adoptat în forma actuală; instituția menționează că ar putea converti consumul de medicamente cu substanțe psihoactive în infracțiune.

„Acest proiect de lege trebuie să fie îngropat”

În prezent, proiectul a ajuns la Comisiile permanente ale Camerei pentru avizele necesare. În opinia specialistului Vlad Zaha, expunerea de motive nu oferă studii sau estimări și pare să se bazeze pe populism, fără legătură cu realitatea.

Condamnarea lui Vlad Pascu

La 19 august 2023, Vlad Pascu, conducând sub influența drogurilor, a intrat cu autoturismul într-un grup de studenți care se aflau pe marginea drumului între Vama Veche și stațiuni. Doi dintre tineri, Sebastian și Roberta, au murit, iar alți trei au fost răniți.

În ziua precedentă, Pascu fusese oprit de poliție de două ori și a fost lăsat să plece fără test de droguri, cu droguri în mașină și cu RCA-ul expirat.

La mai puțin de o oră de la oprire, tragedia s-a produs.

În prima instanță, în ianuarie, a fost condamnat la 10 ani de închisoare. Ulterior, procesul s-a încheiat în cadrul unei perioade de un an și opt luni, în detenție preventivă.

La 21 august, Curtea de Apel Constanța a dictat pedeapsa de 10 ani cu executare, hotărârea fiind definitivă.

El a primit 7 ani pentru ucidere din culpă, 2 ani și 8 luni pentru vătămare corporală din culpă, 3 ani și 4 luni pentru conducere sub influența alcoolului sau a altor substanțe și 3 ani pentru părăsirea locului accidentului, cumulând 10 ani de închisoare.