Insulele grecești ocupă locul fruntaș în lista destinațiilor preferate pentru vacanțe, fiind văzute ca cel mai vulnerabil punct climatic de pe continent.
La deschiderea celui mai amplu târg mondial de turism, un cercetător reputat în domeniul transportului sustenabil a lansat ideea unei ere în care vacanțele internaționale ar putea trece prin transformări semnificative, în fața profesioniștilor din industrie la ITB Berlin.
Propunerea a fost primită cu surprindere de turiștii din Europa și din America de Nord, obișnuiți să călătorească cu avionul în această vară, precum și de liderii din industrie care observă revenirea turismului internațional la pragurile dinaintea pandemiei.
Profesorul avertizează că, pe fondul creșterii emisiilor de carbon, al valurilor de căldură și al incendiilor de vegetație care afectează recoltele, costul călătoriilor în străinătate va urca rapid, iar accesul la vacanțe va deveni din ce în ce mai restrâns.
Am intrat deja în începutul epocii non-turismului, conform spuselor lui Stefan Gossling, profesor la Școala de afaceri și economie a Universității Linnaeus din Suedia, cunoscut pentru consultanțe la nivel ONU și Banca Mondială.
Potrivit cercetătorului, în urmă cu opt decenii Europa a lansat turismul de masă, iar în următoarele decenii este posibil să asistăm la o scădere semnificativă a turismului la nivel global.
Destinații turistice populare resimt deja presiunea
Stefan Gossling poate oferi numeroase exemple de destinații deja afectate: încălzirea globală topește zăpada din stațiunile de schi, eroziunea coastei secătuiește nisipul din plajele sudului Europei, secatele forțează hotelierii din Spania să transporte apă dulce, iar incendiile de vegetație pun în pericol insulele elene pitorești.
Insulele grecești din sudul Mării Egee, inclusiv destinații precum Mykonos, Kos și Rhodos, figurează printre cele mai sensibile zone, motivul fiind o combinație între vulnerabilitatea climatică și dependența de turism. Următoarele pe listă sunt insulele Ionice, inclusiv Corfu.
Presiunea financiară asociată acestor probleme va crește, pe măsură ce costurile pentru alimente precum cafeaua, ciocolata și uleiul de măsline cresc, iar cererea de asigurări împotriva fenomenelor meteorologice extreme devine tot mai mare.
Fenomenul se va defini printr-o frecvență mai mare, cu acoperire în mai multe destinații
În prezent, fenomenul se manifeste la nivel local, iar cercetătorul a subliniat acest lucru într-un interviu la începutul anului, în cadrul ITB Berlin. În perspectivă, s-ar putea răspândi și afecta o arie mult mai cuprinzătoare de destinații, provocând perturbări semnificative.
Rămâne de văzut dacă majorarea costurilor va depăși creșterea estimată a veniturilor globale; multe provocări pot fi atenuate prin adaptare, însă acest proces implică și un preț. Turismul va resimți impactul chiar dacă vremea rămâne sub control. Dacă emisiile de carbon ar scădea semnificativ pentru a opri încălzirea globală, cele mai mari costuri ar atinge sectorul aviației, limitat de constrângeri fizice.
Unele state explorează introducerea unei taxe pe emisiile de carbon pentru zboruri, menite să finanțeze tranziția energetică, în timp ce grupuri ecologiste susțin o taxă suplimentară pentru călătorii fideli, menită să crească costul fiecărui zbor suplimentar într-un an.
