De ce un copil care mânca orice devine mofturos? 7 motive și sugestii pentru părinți

Pentru mulți părinți, ora mesei poate deveni o provocare stresantă atunci când copilul refuză să mănânce. Pe măsură ce copilul se dezvoltă, apare un fenomen frustrant: mofturile alimentare. De ce se întâmplă aceasta? Ce cauzează transformarea unui mic mâncăcios într-un mofturos și cum pot părinții să facă față acestei schimbări?

Manifestarea independenței la copii poate include refuzul alimentelor pe care le consumau cu plăcere. Acest comportament este o modalitate prin care ei explorează lumea. Un studiu arată că între 25 și 46% dintre copiii cu vârste între 1,5 și 5 ani devin mofturoși în privința alimentelor, ceea ce este un comportament tipic pentru aceștia.

Ce anume determină un mâncăcios să devină mofturos? Iată câteva motive:

1. Reperele de dezvoltare: afirmarea independenței

Pe măsură ce copiii cresc, dorința de a-și revendica independența se manifestă și la masă. Refuzul alimentelor preferate poate fi o formă a exprimării voinței personale.

Soluție: Dacă copilul refuză brusc fructele preferate, încercați să le oferiți în forme diferite, cum ar fi felii aranjate ca un curcubeu sau smoothie-uri pe care să le poată crea singur din ingrediente variate.

2. Presiunea de a mânca: efecte contrare

Părinții, având cele mai bune intenții, pot pune presiune asupra copiilor pentru a consuma tot din farfurie. Această abordare poate provoca reacții de respingere și o aversiune față de anume alimente.

Sugestie: Evitați expresii precum „Măcar gustă” sau „Nu pleci de la masă până nu termini tot”. În schimb, creați un mediu relaxat în care copilul să poată decide cât și ce mănâncă, având în vedere că ar fi ideal să mâncați mai multe persoane împreună.

3. Momentul introducerii alimentelor

Timpul in care sunt introduse anumite alimente poate influența obiceiurile alimentare viitoare. Studiile sugerează că expunerea timpurie la legume și texte variate favorizează deschiderea către noi mâncăruri. O cercetare a evidențiat că introducerea tardivă a alimentelor care necesită mestecare, precum ouă, carne, cartofi, paste sau cereale, după 9 luni, este asociată cu o probabilitate crescută de a dezvolta un comportament mofturos.

Soluție: Introduceți treptat alimente noi, combinându-le cu preparate pe care copilul le îndrăgește deja, cum ar fi adăugând spanac în piureul de cartofi sau broccoli tocat mărunt în paste.

4. Părinții ca modele alimentare

Copiii tind să imite obiceiurile alimentare ale adulților din familie. Dacă părinții evită anumite alimente, copiii ar putea prelua aceste preferințe selective, conform altor studii.

Soluție: Faceți mesele un moment de festivitate pentru întreaga familie. Exprimeți entuziasm pentru fiecare aliment nou, precum un fruct exotic, și implicați copilul în procesul de descoperire.

5. Provocări senzoriale

Unii copii sunt mai sensibili decât alții la texturi, gusturi, culori sau mirosuri, iar această sensibilitate poate conduce la evitarea anumitor alimente.

Strategie: Permiteți copilului să experimenteze alimentele cu toate simțurile. Lăsați-l să atingă, să miroasă sau chiar să se joace cu mâncarea, fără a fi obligat să guste imediat.

6. Dificultăți fiziologice

Aceste dificultăți reprezintă o categorie semnificativă de probleme care pot afecta abilitatea copiilor de a consuma alimente. Ele nu sunt legate de alegerile alimentare, ci de aspecte fizice sau neurologice.

Probleme de mestecare: Unii copii pot întâmpina dificultăți în masticarea alimentelor dure sau cu texturi complexe, din cauza slăbiciunii musculaturii maxilarului sau a întârzierilor în dezvoltarea motorie.

Soluții:

• Oferiți alimente mai moi, precum piureuri, supe sau preparate fierte.
• Consultați un specialist, cum ar fi un ortodont sau un logoped în terapia miofuncțională.

Probleme de deglutiție (disfagie): Dificultatea de a înghiți poate apărea din lipsa coordonării mușchilor implicați sau din probleme neurologice.

Soluții:

• Optați pentru lichide mai consistente și alimente bine pasate.
• Consultarea unui terapeut ocupațional sau logoped poate ajuta.

Sensibilități la texturi: Copiii cu sensibilități senzoriale pot evita anumite texturi alimentare, cum ar fi alimentele crocante sau lipicioase.

Soluții:

• Introduceți treptat alimente noi, începând cu cele familiare.
• Permiteți copilului să exploreze alimentele cu degetele, fără a pune presiune.

Probleme gastrointestinale: Disconfortul cauzat de reflux sau constipație poate determina evitarea alimentelor asociate cu aceste probleme.

Soluții:

• Verificați dacă refuzul alimentelor este legat de durere.
• Consultați un pediatru pentru diagnosticare și tratment.

Probleme de coordonare oral-motorie: Dificultățile în coordonarea mișcărilor necesare pentru a mânca sunt frecvente la copiii cu paralizie cerebrală.

Soluții:

• Colaborați cu un specialist pentru a dezvolta aceste abilități.
• Selectați alimente care necesită un efort minim pentru a fi consumate.

Intoleranțe sau alergii alimentare: Anumite alimente pot provoca disconfort sau reacții alergice, ceea ce determină evitarea lor.

Soluții:

• Identificați alimentele problematice și eliminați-le temporar din dietă.
• Consultați un nutriționist pediatru pentru un plan alimentar sigur.

7. Experiențele negative anterioare

Un incident cu un aliment care a provocat o reacție alergică ori un episod de sufocare poate duce la evitarea acestuia.

Soluție: Nu insistați pe alimentul respectiv imediat. Reintroduceți-l treptat, într-un context diferit și fără presiune.

Sugestii pentru gestionarea meselor unui copil mofturos

Mofturile alimentare sunt adesea o parte normală a dezvoltării copiilor, dar cu răbdare și metode creative, părinții pot transforma mesele în momente de conectare și explorare. Fiecare mic pas contează în formarea obiceiurilor alimentare sănătoase pe termen lung.

• Răbdare și consistență. Un copil poate avea nevoie de 10-15 expuneri la un aliment nou înainte de a-l accepta.
• Creativitate. Faceți mesele o activitate distractivă. De exemplu, creați forme amuzante din legume sau faceți „pizza” cu lipii și ingrediente diverse.
• Implicare activă. Invitați copilul să ajute în bucătărie; dacă aleg ingredientele și participă la gătit, va fi mai doritor să încerce ceea ce a preparat.
• Relaxare. Evitați conflictele la masă. Mesele trebuie să fie o experiență plăcută, nu o luptă de putere.

SURSA FOTO: Dreamstime.com