Disputa între istorici și juriști: Perspectiva asupra contestării legii anti-extremism de către Nicușor Dan

Decizia lui Nicușor Dan de a contesta la Curtea Constituțională legea care întărește sancțiunile pentru extremism, fascism și legionarism a fost denunțată de unii istorici și jurnaliști ca fiind „o greșeală”, mai ales după ce CCR a respins sesizarea. În contrast, organizația APADOR-CH atrage atenția asupra „problemelor grave” pe care le prezintă legea, iar anumiți profesori de drept afirmă că verdictul CCR este „oportunist și periculos”. Oare interpretarea președintelui este o „greșeală”? Vă invităm să vă exprimați opinia în newsletter-ul „Rațiunea, înapoi!”, realizat de jurnalistul Gabriel Bejan, prin abonare aici:

După ce Curtea Constituțională a respins sesizarea legată de legea inițiată de deputatul Silviu Vexler, președintele a decis să retrimite actul normativ în Parlament pentru reexaminare. Obiecțiile lui se concentrează pe „încercarea de a define mai clar noțiunile de legionar și fascist, care sunt susceptibile de interpretări arbitrare și pot duce la abuzuri”.

Curtea Constituțională, însă, consideră că obiecțiile președintelui nu sunt justificate, subliniind că „ideologia nazistă, fascistă și legionarismul sunt concepte istorice care nu pot fi reduse la definiții juridice de drept pozitiv, deoarece reflectă realități sociale care au dat naștere unor regimuri politice criminale”.

Organizația APADOR-CH susține, pe de altă parte, că legea suferă de „probleme serioase de claritate și previzibilitate”.

„Ambiguitatea definițiilor poate conduce la abuzuri de interpretare, risipind astfel posibilitatea ca criticile asupra puterii sau ale anumitor politici publice să fie considerate manifestări extremiste, astfel, sancționabile penal”, afirmă APADOR-CH.

Critici la adresa actului normativ au fost exprimate și de alți specialiști în drept. De exemplu, profesorul Radu Rizoiu de la Facultatea de Drept a Universității București a declarat pentru ediția anterioară a newsletter-ului „Rațiunea, înapoi!” că „pedeapsa unei persoane trebuie să se bazeze pe ipoteze clar definite”.

Profesorul de drept constituțional Bogdan Iancu a afirmat pentru Adevărul că „este esențial ca aceste ambiguități să fie clarificate de istorici și discutate public, înainte de a fi folosite de procurori”.

Cu toate acestea, mulți istorici contestează această viziune. Emanuel Grec, doctorant la Universitatea din Heidelberg, a explicat că definițiile rigide ale termenilor precum „legionar” sunt problematice, deoarece acestea sunt concepte istorice și evolutive. O definiție strictă ar necesita o analiză exhaustivă a istoriei antisemitismului și a Holocaustului. Drept urmare, legile trebuie să fie principiale și generale, nu istorice.”},{