Nicușor Dan și controversa legionarismului: declarațiile președintelui ridică semne de întrebare în Parlament

Acțiunea președintelui de a contesta la Curtea Constituțională și apoi de a retrimite în Parlament o lege ce consolidează pedepsele pentru organizațiile de tip fascist și legionar a generat o reacție intensă. Aceasta a readus în discuție afirmațiile lui Nicușor Dan. În timp ce unii juriști menționează ambiguitatea textului de lege, adusă în discuție și de președinte, experți alertează asupra declarațiilor sale. „Această cunoaștere insuficientă a istoriei reflectă, de fapt, nivelul general de necunoștință din societate,” afirmă cercetătoarea Adina Marincea de la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”. Jurnalistul Cristian Tudor Popescu reamintește un moment dintr-o emisiune recentă în care s-au discutat aceste subiecte.

Cristian Tudor Popescu analizează, în postarea sa, declarațiile făcute de Nicușor Dan în conferința de presă în care a explicat motivele contestației sale.

Cu această ocazie, președintele a făcut referire la o asociație din Făgăraș care promovează rezistența din zona munților, menționând că printre membrii săi există și indivizi care au fost parte din mișcarea legionară.

„Fiindcă legea nu clarifică dacă asociația respectivă are caracter legionar sau nu, vreau să spun că nu cred că este legitim să încarcăm pe cineva pentru o astfel de organizație care promovează rezistența anticomunistă în Făgăraș,” a subliniat Nicușor Dan pe 10 iulie.

„Încerc să înțeleg atitudinea domnului Dan ca o formă de „patriotism local”, dar totodată am revăzut un interviu din decembrie 2024 cu el”, adaugă Cristian Tudor Popescu.

Întrebările lui Nicușor Dan despre Mișcarea Legionară

La ce moment se face referire? În decembrie 2024, după ce și-a anunțat candidatura la președinția României, Nicușor Dan a fost întrebat, într-o discuție dintr-o emisiune, despre opiniile sale legate de Mișcarea Legionară.

Dialogul a fost astfel: 

Reporter: Fiind născut în Făgăraș, cum vedeți legătura între anticomunism și legionarism? A fost Mișcarea Legionară benefică pentru poporul român? Nicușor Dan: Mișcarea a devenit nocivă în momentul în care a justificat uciderea oponenților politici.

– Doar atunci? A fost un moment specific în care Mișcarea a devenit nocivă?– Da, da, s-a întâmplat relativ rapid. La început…

– În perioada când studenții, membri ai Mișcării, militao pentru cauza lor, înainte de epoca asasinatelor?– Trebuie separată: chiar și atunci când manifestările lor erau xenofobe, aceasta nu trebuie tolerată.

– În universități, aveau o revendicare numită numerus clausus, solicitând mai puțini studenți străini. – Manifestările antisemite nu trebuie acceptate.”

„Ce să separăm? Există oare o parte bună în Mișcarea Legionară care să fie distinsă de xenofobie, antisemitism și asasinate? Domnul Dan nu a precizat care ar fi aceasta,” comentează CTP.

Expertiza privind cunoștințele istorice ale lui Nicușor Dan

Cercetătoarea Adina Marincea de la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului a oferit comentarii asupra afirmațiilor lui Nicușor Dan.

„Îngrijorarea mea cu privire la declarația domnului președinte este că ignoră violențele și antisemitismul acut din anii 1920 care preced chiar înființarea oficială a Mișcării Legionare. Atunci erau proteste și o mișcare de studenți ultranaționaliști care militau pentru expulzarea studenților evrei din universități. Această reținere de a poziționa clar și ferm Mișcarea Legionară este extrem de surprinzătoare,” a declarat Marincea.

Cercetătoarea își exprimă îngrijorarea că Nicușor Dan nu cunoaște suficient istoria represivă a acestei mișcări, fără a considera că președintele ar avea simpatii pentru ideologii extremist.

„Această ambivalență este comună în rândul grupărilor neo-legionare și personajelor cu tendințe de extremă dreapta. Cred că domnul președinte mai degrabă nu este bine informat despre aspectele istorice,” a concluzionat Adina Marincea.

Implicarea lui Nicușor Dan în discursurile extremiste

Adina Marincea apreciază că „astfel de discursuri ambivalente sunt o piedică în lupta contra extremismului din zona legionară.”

„Aceste idei sunt astăzi accesibile și în publicațiile de pe piață, ceea ce nu este practic întâlnit în alte țări din Uniunea Europeană. Cu atât mai periculos este că acestea sunt exprimate nu de extrema dreaptă, ci de președintele care a reprezentat o alternativă democratică, anti-extremistă.”

Problema relativa la extremismul retoric al președintelui

„Consecința este că renunțăm la lupta contra extremismului, lăsând să prospere până ajungem la un nivel greu de gestionat. Acest semnal produce o îngrijorare majoră,” avertizează Adina Marincea.

Președintele confuză rolul legii în combaterea extremismului, dând un semnal care ar putea diminua eforturile din ultimii ani, când autoritățile au început să devină mai implicate și să existe mai multe acuzații în instanță.”

Inițiativa lui Nicușor Dan susținută de unii juriști

Contrar încărcăturii critice, președintele beneficiază totuși de suport. O organizație non-guvernamentală importantă a solicitat ca acesta să retragă legea, după ce Curtea Constituțională a respins obiecțiile sale.

APADOR‑CH a subliniat că textul de lege rămâne „neclar și impredictibil”, chiar dacă este de acord cu necesitatea combaterii extremismului.

Profesorul Radu Rizoiu de la Facultatea de Drept a Universității București a explicat raționamentul din spatele deciziei președintelui.

„Principiul libertății individuale în societățile democratice impune ca orice restricție să fie clar definită prin lege. Dacă sunt restricții generale, neclaritățile vor favoriza persoanele acuzate. Astfel, criticile aduse de președinte sunt pertinente deoarece nu vrem ca cei acuzați de astfel de fapte să scape de pedeapsă datorită ambiguității legale,” a declarat profesorul pentru jurnalistul Gabriel Bejan.

De asemenea, Bogdan Iancu, doctor în drept constituțional, subliniază necesitatea clarificării acestor ambiguități promovate de președinte.”

Istoricul Mișcării Legionare în România

Mișcarea Legionară a fost fondată oficial ca partid politic la 24 iunie 1927 de către Corneliu Zelea Codreanu, având caracter paramilitar, naționalist-fascist și având o orientare antisemită și anticomunistă.

Însă, aceasta nu a fost prima organizație de acest tip în România: antecedentele pot fi găsite în Liga Apărăii Național-Creștine (LANC), înființată pe 4 martie 1923 de profesorul A.C. Cuza.

Corneliu Zelea Codreanu a detaliat semnificația steagului din 1923 în lucrarea sa „Pentru legionari”: „Steagurile erau negre, simbolizând doliu; o pată albă semnifica nădejdea, iar o zvastică indica lupta antisemită.”

Legiunea Arhanghelului Mihail a fost fondată ulterior, ca rezultat al unor dispute între Codreanu și A.C. Cuza.

Asasinatele politice răsunătoare în numele Mișcării

Primul asasinat politic, comandat de legionari, a fost cel al premierului liberal Ion Gheorghe Duca, pe 29 decembrie 1933. Acesta a fost împușcat pe peronul gării din Sinaia, după ce se întâlnise cu regele Carol I.

Alte victime notabile ale legionilor au inclus Mihai Stelescu, premierul Armand Călinescu și istoricul Nicolae Iorga.

Cel mai notorious dintre asasinat a avut loc în noaptea din 26 spre 27 noiembrie 1940, când legionarii au ucis 64 de persoane ca răspuns pentru asasinarea lui Corneliu Zelea Codreanu, numit „Masacrul de la Jilava.”

Conceptul de „numerus clausus” în educație

Expresia „numerus clausus” denotă limitarea admiterii studenților evrei în universități, idee apărută în cadrul primului congres studențesc din 1920.

În urma unui congres din 1922, condus de Codreanu, s-au solicitat restricții la admiterea studenților evrei în universități, culminând cu o manifestare violentă împotriva lor.