Povestea impresionantă a autostrăzii Sibiu – Pitești și a conexiunii din Bulgaria pentru călători către Grecia, prin Kulata

Autostrăzile montane care serpentinează printre peisajele montane sunt deja o realitate obișnuită în vestul Europei, însă în estul continentului, drumurile rapide care străbat munții sunt mult mai rare sau deloc prezente. România și Bulgaria oferă exemple comparative de autostrăzi montane, dar cu metode diferite în ceea ce privește construcția acestora.

• Articolul face parte din inițiativa transfrontalieră de jurnalism de investigație și explicativ PULSE, la care contribuie și Lilly Granitska de la Mediapool.bg, Bulgaria.

România a început lucrările la prima sa autostradă montană autentică – A1 Sibiu-Pitești – în ultimii ani, deși discuțiile referitoare la această legătură peste Carpați, dintre Muntenia și Transilvania, au început încă din anii '90, iar primele studii au fost efectuate în anii 2000.

După două decenii de la inițierea studiilor, România a reușit în cele din urmă să se apuce de lucru. În cadrul coridorului 4 pan-european care traversează țara de la vest la est, România a realizat toate celelalte segmente, lăsând la final porțiunea cea mai dificilă, Sibiu – Pitești, care rămâne acum în lucru.

Stadiul actual al lucrărilor

Deși porțiunile de început dinspre Sibiu și Pitești au fost contractate înainte de pandemie și au fost complet finalizate (tronsonul Pitești – Curtea de Argeș a fost deschis în luna iunie), cele trei sectoare dificile – secțiunile 2, 3 și 4 – au fost scoase la licitație ulterior și se află în întârziere.

Deocamdată, doar secțiunea 4, care include un tunel de 1,35 kilometri la Momaia, este în plin proces de execuție, cu estimări de finalizare în 2026.

Fonduri alocate pentru Valea Oltului

Lucrările la cea mai crucială și provocatoare secțiune au început recent. Secțiunea 2, cu o lungime de 31,3 kilometri prin Valea Oltului, promite să fie spectaculoasă. Aceasta va avea, conform estimărilor, nu mai puțin de șapte tuneluri și numeroase viaducte care vor traversa munții de ambele părți ale Oltului. Viziunea rutieră finalizată ar urma să semene cu autostrăzile din Alpi.

Contractul pentru această secțiune se ridică la 860 de milioane de euro și a fost semnat în februarie 2022, lucrările fiind efectuate de consorțiul turc Mapa – Cengiz. În 2025 se preconizează începerea lucrărilor semnificative în zona defileului Oltului, odată cu obținerea autorizației pentru tunelul forat de 900 de metri de la Robești.

Tronsonul mai include alte șase tuneluri de forat, împreună cu zeci de poduri și viaducte, precum și lucrări de consolidare necesare.

Data limită oficială de finalizare pentru Secțiunea 2 este stabilită pentru sfârșitul anului 2028, dar datorită complexității lucrărilor, șansele de respectare a acestui termen sunt considerate scăzute de experți.

Promisiuni de autostrăzi montane și în Bulgaria

La sud de Dunăre, bulgarii se confruntă cu o situație asemănătoare: de-a lungul coridorului ce leagă Grecia de Salonic, există o porțiune montană de autostradă. Această porțiune, Cheile Kresnei, este o analogie mai puțin favorabilă segmentului românesc Sibiu – Pitești.

Promisă încă dinainte de 2004, secțiunea din Bulgaria nu a fost începută, fiind parte din coridorul IV pan-european.

Autostrada Struma urmează traseul de la Sofia la Kulata, la granița cu Grecia și face parte din coridorul IV pan-european, ramura sudică.

Cu o lungime de aproape 173 de kilometri, autostrada Struma este, în mare parte, construită și funcțională de-a lungul ultimului deceniu, exceptând segmentul montan ce traversează Cheile Kresnei.

Cheile Kresna se află în apropierea orașului Kresna, la nord de acesta, în sud-vestul Bulgariei. Defileul a fost format de râul Struma în incizia dintre munții Pirin și Malashevska, rezultând un canion spectaculos de 16 kilometri. Prin această zonă trece drumul național I-1, utilizat frecvent de români în drumul către Grecia, un drum care este adesea colonial insuficient pentru a deservi traficul de pe ruta Salonic-Sofia.

Licitația pentru un singur sens al autostrăzii

Proiectul autostrăzii de mare viteză se află pe agenda bulgarilor încă din anul 2000, având o promisiune de finalizare pentru Jocurile Olimpice de la Atena din 2004, conform declarațiilor guvernului de atunci.

După 2010, Bulgaria a început, în sfârșit, procedurile pentru o nouă șosea prin Cheile Kresnei.

Planul bulgar este diferit de abordarea României cu privire la autostrăzile montane, inclusiv A1 pe Valea Oltului sau A8 prin Carpații Orientali.

Bulgarilor li s-a propus inițial licitația pentru construcția unei singure căi de autostradă, destinată traficului dinspre Grecia către Sofia, lăsând drumul național pentru traficul dinspre sud. Ulterior, s-au răzgândit cu privire la această abordare.

Costuri estimate pe kilometru pentru autostrada Kresna

În 2019, contractul pentru construcția primei porțiuni a autostrăzii pe Defileul Kresna a fost atribuit, iar ofertele s-au ridicat la 604 milioane de euro pentru un singur sens, pe o lungime totală de 28,5 km (aproximativ 20 de milioane de euro pe kilometru). În 2023, contractele au fost semnate.

Costurile se vor ajusta din cauza inflației și a creșterii prețurilor, iar valoarea contractului va fi indexată similar cu metodologia utilizată în România.

Conform estimărilor conducerii API (compania Bulgară de Drumuri), costurile ar putea crește cu minimum 20 de milioane de euro pe kilometru, ceea ce ar putea duce la o dublare a prețului. Potrivit legii, valoarea contractului poate fi mărită legal cu până la 302 milioane de euro (50% din suma inițială).

Astfel, la o evaluare curentă, porțiunea de 28,5 km prin Defileul Kresna ar putea ajunge să coste în total 906 milioane de euro (aproape 32 de milioane de euro/km), dar costul final va deveni evident doar după finalizarea construcției.

Autostrada în sistem half-profile

Inițial, proiectul prevedea un singur sens de autostradă, cu două benzi pentru circulația dinspre Grecia. După etapele de proiectare, șoseaua va beneficia de trei benzi, ceea ce va crește de asemenea și costurile.

Noua strategie derivată din proiectare vizează folosirea autostrăzii pentru trafic în ambele direcții. Acest lucru implică realizarea unei autostrăzi prin Cheile Kresnei în sistem half-profile: traficul existent de pe drumul vechi, care traversează orașul Kresna, va fi redirecționat.

Asta înseamnă că, după construirea centurii ocolitoare estice a orașului Kresna, vehiculele dinspre Sofia spre Grecia vor avea la dispoziție două benzi, în timp ce traficul invers va utiliza o singură bandă – sau viceversa, grație unui sistem de trafic reversibil.

„Ideea este de a utiliza temporar un singur sens de autostradă în sistem 2+1 până la finalizarea celei de-a doua porțiuni”, explică jurnalista bulgară Lilly Granitska.

Condițiile de construcție vor dura aproximativ cinci ani, dar data de începere rămâne neclară deoarece procedurile de expropriere nu s-au finalizat. Planul preconizează prioritatea în construcția variantei de ocolire a orașului Kresna – unde apar frecvent blocaje, această etapă vizând să înceapă până la sfârșitul anului 2025.

Colaborări internaționale pentru construirea autostrăzii

Secțiunea de 28,5 km a autostrăzii Struma prin Cheile Kresna este divizată în două loturi.

• Lotul 3.2.1 este realizat de consorțiul DZZD „APP Lot 3.2.1”, incluzând companiile bulgare „Groma Hold” EOOD (62%), „European Roads” (20%), „Water Construction Blagoevgrad” AD (15%), „Putproekt” EOOD (2%) și compania slovacă „Vahostav-SK” (1%). Valoarea contractului este de 300 de milioane de euro cu TVA (23 de milioane de euro/km).

Aceștia vor dezvolta o secțiune de 13,2 km, inclusiv 3 noduri rutiere, 3 tuneluri cumulate având 2,3 km și 10 viaducte extinzându-se pe aproximativ 3,5 km, precum și 3 pasaje.

• Lotul 3.2.2 este construit de consorțiul DZZD „AM Struma – 3.2.2”, ce include companiile bulgare „GBS Infrastructure Construction” (lider), „GBS International” AD și compania portugheză „EPOS – Empresa Portuguesa de Obras Subterrâneas”. Acest contract are o valoare de 285 de milioane de euro cu TVA (18 milioane de euro/km).

Aceștia se ocupă de construcția unei autostrăzi cu trei benzi pe o lungime de 10,4 km, plus varianta de ocolire Kresna de 5,5 km. Această secțiune va include 4 tuneluri ce totalizează 2.062 m, 10 viaducte având o lungime totală de aproximativ 3 600 m și 9 pasaje rutiere.

Cu roșu este ilustrarea actualului drum care traversa orașul Kresna, prevăzut inițial să rămână pentru traficul dinspre Sofia către Grecia. În albastru este noul drum cu trei benzi destinat traficului bidirecțional.

Perspective asupra celei de-a doua autostrăzi prin Cheile Kresnei

Deși lucrările la prima cale a autostrăzii Struma prin Cheile Kresnei nu au început, în Bulgaria se fac adesea anunțuri legate de demararea procedurilor pentru o a doua cale.

„ Acestea sunt doar idei și nu este cert când sau chiar dacă se vor concretiza. Până acum, nu a fost anunțată nicio achiziție publică. Și dacă ne întrebați când vor fi gata, pot spune o singură dată: având în vedere că autostrada Struma a fost în lucru timp de 25 de ani, iar Autostrada Hemus de la Sofia la Varna se află în construcție de peste 50 de ani, cea de-a doua autostradă la est de Kresna cel mai probabil va fi realizată în peste 100 de ani,” a precizat jurnalista Lili Granitska.

Între timp, privind prețurile autostrăzilor din România, care au crescut semnificativ în ultimii ani, autoritățile din Bulgaria avertizează că prețul pe kilometru al autostrăzii montane prin Defileul Kresnei ar putea depăși 40 de milioane de euro.