Experiment transfrontal: cum variază produsele pe raft în funcție de țară și ce explică aceste diferențe

O analiză realizată de corespondenți din 13 redacții europene arată că gustul unor produse variază în funcție de piață: Pepsi este cu până la 50% mai dulce în România față de alte țări, iar Doritos pot fi mai sărate aici.

• Acest material reprezintă rezultatul unei colaborări între reporteri din diverse țări, care au urmărit zeci de produse în peste o duzină de piețe.

Proiectul a fost desfășurat în 13 state și a examinat zeci de produse. În unele cazuri diferențele sunt notabile, iar în altele etichetele au similarități ambigue în supermarketuri.

Diferențe-cheie între produsele românești și cele din restul UE

În unele țări, Pepsi conține cu aproximativ jumătate de zahăr în plus față de alte piețe; în România este înregistrat un conținut de 7 g de zahăr și 28 de calorii per porție.

Doritos sunt mai sărate în România, în Cehia și în Bulgaria, față de Franța, Irlanda sau Spania.

Într-un magazin din Ceha, punga de 100 g de Doritos cu aromă de chili dulce conține 1,4 g sare; în Bulgaria aceeași aromă, dar la punga de 90 g, are 1,3 g sare.

În România și în Austria, conținutul este de 1,1 g de sare la o pungă de 100 g. În Spania nivelul este mai scăzut, 0,89 g.

Fanta și sucul de portocale

La raft este aceeași sticlă de Fanta, dar eticheta poate sugera gusturi diferite. În Spania, Austria, Franța, Danemarca, Grecia și Italia băutura este îndulcită cu zahăr, în timp ce în alte țări se folosește doar fructoză. În România eticheta indică și zahăr, și sirop de fructoză.

Diferențele nu se opresc aici; etichetele indică și o diferență în cantitatea de portocale concentrate.

Cantitatea de portocale concentrate variază: 3% în Ungaria, 5% în Cehia și Bulgaria, până la 8% în Spania. În România Fanta folosește 5% portocale din concentrat.

Cea mai mare concentrație apare în Grecia, la 20%.

Un reprezentant al industriei explică că Grecia aplică o reglementare proprie care impune un procent minim de portocale pentru băuturi cu aromă de fructe, ceea ce explică valoarea ridicată.

Coca-Cola, gust și calorii

Există diferențe în conținutul de zahăr și calorii în Bulgaria, Croația și Ungaria, în timp ce în alte state se utilizează fructoză în loc de zahăr; România este printre țările în care băutura conține zahăr.

Discuțiile despre zahăr versus îndulcitori au avut loc la nivel internațional; în final deciziile depind de cererea consumatorilor, iar utilizarea siropului nu înseamnă automat înșelătorie dacă informațiile de pe etichetă sunt clare.

În Europa tendințele indică opțiunea pentru îndulcitori, iar cantitatea de zahăr variază în funcție de gustul populației; nu există o manipulare dacă eticheta este transparentă.

Nicio opțiune nu este sănătoasă

Asociația Foodwatch din Franța susține că nici zahărul, nici siropul nu sunt benefice pentru sănătate.

Un reprezentant al Foodwatch din Franța subliniază că o rețetă diferită nu face produsul mai sănătos, în timp ce zahărul apare sub denumiri variate.

EFSA reamintește că efectele asupra sănătății sunt similare indiferent de denumirea ingredientelor, iar OMS avertizează că înlocuirea zaharurilor libere cu îndulcitori artificiali nu aduce beneficii pe termen lung, putând exista asocieri cu risc crescut de diabet, boli cardiovasculare și mortalitate.

Discuția despre rețeta Cola a fost intens mediatizată în diverse contexte internaționale.

Cum explică Coca-Cola

Explicațiile oficiale susțin că firmele ajustează de obicei produsele în funcție de gusturile regionale, de tradiții și de climă.

Un purtător de cuvânt european al Coca-Cola spune că rețeta se adaptează pentru a folosi ingrediente din lanțuri locale, respectând reglementările locale.

Compania afirmă că aplică aceleași standarde stricte la nivel global și menține procedurile de control în fiecare țară.

Ce spune legea europeană. este un dublu standard?

O directivă europeană interzice comercializarea înșelătoare atunci când un produs este prezentat ca identic cu altul în alt stat, dar are diferențe semnificative în compoziție.

Directiva definește practicile înșelătoare ca fiind cele ce pot induce în eroare consumatorul dacă informațiile sunt insuficiente sau înșelătoare, determinând decizii de cumpărare.

Nu se aplică, spune industria, în cazul produselor analizate în proiectul de investigație.

Nu este vorba despre un dublu standard, ci despre adaptarea gustului și a formulelor pentru publicul țintă, iar diferențele de preț rămân acolo unde se află cererea.

Nu este doar o chestiune de practici comerciale

Un expert consultat de o publicație bulgară oferă o perspectivă mai amplă asupra conceptului de dublă calitate.

Dublă calitate poate însemna o înșelăciune dacă aceeași marcă vinde produse cu rețete diferite, cu zahăr în plus, îndulcitori ieftini și aditivi artificiali, iar consumatorii plătesc același preț pentru produse de calitate diferită.

O dezbatere veche

Primele acuzații despre dublă calitate au apărut în 2011, într-o analiză a unei asociații de consumatori din Slovacia, care a constatat diferențe între băuturi carbogazoase și alimente procesate în UE.

În 2017 Bulgaria a deținut președinția UE; un prim-ministru de la acea dată a numit fenomenul apartheid alimentar și a făcut din soluționarea lui o prioritate.

El a afirmat că este inacceptabil să existe alimentație de clasa a doua în UE, subliniind că standardele de calitate ar trebui să fie aceleași în toate piețele.

Potrivit Mediapool, în spatele acestor afirmații s-a aflat și o componentă de PR, iar ideea discutată a fost crearea unui organism similar OLAF pentru monitorizarea standardelor alimentare.

În 2017-2018, Comisia Europeană a promovat promisiuni de schimbări în acest spațiu.

În acea perioadă liderii UE au reiterat importanța principiului egalității pentru toți consumatorii din bloc.

Un raport al Investigative Europe din 2021 a evidențiat că, pentru zeci de produse semblabile, există diferențe în tipul de ulei, tipul de îndulcitor și cantitatea de zahăr, în funcție de țară.

Cum a evoluat fenomenul de-a lungul anilor

Între 2018 și 2023, procentul produselor cu dubla calitate a scăzut de la 31% la 24%, conform BEUC, citând un studiu JRC din UE care a analizat 128 de produse ale aceleiași mărci în 19 țări.

În 22% dintre cazuri ambalajul era ușor diferențiat; în 9% situația implica aceeași formulă cu ingrediente diferite.

Lacunele legislative rămân deschise, iar experții avertizează că adevărata egalitate pentru consumatori este încă departe.

Ca răspuns, Comisia a introdus directiva Omnibus, actualizând Directiva 2005/29/CE și definind ca înșelătoare orice comercializare a unui produs în alt stat ca fiind identic cu altul, dacă există diferențe semnificative în compoziție, cu motive legitime.

Unii avocați avertizează că acești factori obiectivi pot reprezenta o portiță pentru a menține diferențele în reglementări.

Comisia Europeană a declarat că ia în serios preocupările legate de dubla calitate pe piața unică și amintește că în 2018 a propus norme mai stricte, iar în 2019 a fost adoptată directiva privind îmbunătățirea aplicării protecției consumatorilor.