Dragă Nicușor, înainte de a lansa alte propuneri, înființează o comisie dedicată procesului de nominalizări, cu reguli clare și transparență.

O idee susținută în scrierea de opinie este ca formațiunile proeuropene la guvernare să desemneze lideri pentru posturi-cheie prin comisii independente, protejate de influențele politice. Un prim exemplu ar fi numirea unei candicate femei pentru Primăria Capitalei, cu sprijinul întregii coaliții.

Indiferent de adresă sau de context, mulți mă întreabă despre Anastasiu, Zbârcea sau Moșteanu. Nu are sens să răspund pe fiecare în parte, însă observ că tabăra noastră, orientată spre merit și o perspective proeuropene, rămâne confuză de numiri sau lipsa lor sub conducerea lui Nicușor.

Comisie de numiri, nu jocuri de culise controlate de personaje ca Hrebenciuc sau Pahonțu

În vară am subliniat că este nevoie de un interval mai lung pentru selecție. Însă timpul disponibil nu este suficient. Nu poți cere exigenților, votanților lui Nicușor Dan, să aștepte vag pentru a vedea cum se conturează planul din spatele nominalizărilor. Caracterul candidaților poate părea izolat și arbitrar, iar dacă există un demers, lipsesc criteriile publice verificabile (contribuții sau declarații relevante în domeniu). Lipsa transparenței nu reprezintă poziția noastră și nu trebuie confundată cu tabăra celor care trimit numirile prin sfori.

Dacă premierul nu a avut timpul necesar și a făcut alegeri nefericite alături de doi lobbyiști care doreau să decidă în avantajul lor, această scuză nu ne află complet în afara răspunderii. Însă este nevoie ca președintele, care are timpul necesar, să instituie un proces de selecție deschis, modern și transparent, capabil să mobilizeze reformatorii și să atragă publicul în lupta împotriva manipulărilor din culise.

Nu este o idee revoluționară: în anii 80 a existat o experiență în comunitate, când studenții au ales dintre candidați nu pe baza listei partidului, ci pe baza unui candidat sprijinit de comunitate. Sistemul de atunci prevedea comisii de propuneri deja verificate, asemănătoare cu modul în care funcționează practic și azi. Îți amintești?

Când era periculos să te confrunți direct cu opacitatea, am adoptat o tactică discretă: ne-am abținut masiv, apoi am propus candidații noștri, câștigând majoritatea. Ulterior, comisia a extins lista, iar candidații reali ai studenților nu s-au abținut, iar la final am obținut o victorie modestă pentru merit.

Explicarea este clară: a avea în Curtea Constituțională o persoană care nu a fost judecător simplifică analiza. În același timp, lipsa unei baze de date solide cu români excepționali face dificilă completarea listelor scurte ale comisiilor netransparente.

A doua amintire este legată de perioada Cioloș, când au reapărut discuțiile despre etica academică. CNATDCU părea suprasolicitat de subcomisii inutile, iar în cazul plagiatelor au intervenit decizii discutabile. Astfel, s-a propus desființarea CNATDCU și înlocuirea cu o comisie de etică minimală, compusă din persoane cu reputație, care să trimită lucrările problematice către referenți anonimi, asumându-și responsabilitatea. Ce au făcut ulterior autoritățile? Au extins CNATDCU pentru a dilua mai mult răspunderea.

Cum ar suna dacă Bucureștiul ar primi o candidatură feminină reprezentativă proeuropene?

O comisie de propuneri a președinției ar trebui să funcționeze precum o echipă de etică de top, formată din profesioniști cu reputație, care stabilesc criterii clare și le fac publice. Partidele pot propune, dar este necesar să exercităm presiune publică pentru ca nominalizările să se bazeze pe merit, nu pe influențe din cercuri exclusive.

Tot o astfel de comisie ar trebui să taie rapid numirile inacceptabile, cum a fost cazul Anastasiu — nu a fost un accident, ci o eroare managerială. Dacă nu există o comisie de etică, poate ar fi util să consultăm listele negre din ultimii zeci de ani, pentru a evita candidații nepotriviți.

Pe scurt, este nevoie de răbdare, de optimism moderat și de o strategie limpede. Sper ca, în timp, vocea publică să accepte numiri pe merit. Întrebarea este: ce înseamnă pentru București să desemnezi o femeie proeuropene? Cu patru lideri de partid bărbați la conducere, o candidatură feminină poate aduce o nouă perspectivă, iar publicul s-ar putea să o susțină, poate chiar pe doamna Șoșoacă.

Acest text este o chemare la numiri pe merit, transparență și responsabilitate în deciziile publice viitoare.