Fumatul crește riscul de cancer de vezică și de sân: explicații și impactul renunțării la tutun

Fumatul este unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru cancer la nivel global. În timp ce legătura dintre fumat și cancerul pulmonar este bine cunoscută, cercetările recente sugerează că acest obicei dăunător contribuie de asemenea la riscurile pentru cancerul mamar și vezical.

Cancerul de vezică afectează anual 573.000 de persoane la nivel mondial, generând peste 200.000 de decese, conform statisticilor.

Legătura dintre fumat și cancerul de vezică a fost stabilită încă din anii 1950 și este identificată ca fiind cel mai semnificativ factor de risc pentru această afecțiune. Conform datelor de la Societatea Americană de Cancer, fumătorii au de cel puțin trei ori mai multe șanse de a dezvolta cancer de vezică comparativ cu cei care nu fumează. Practic, fumatul este responsabil pentru aproximativ 50% din cazurile de cancer de vezică.

Fumatul quadruplează riscul de cancer de vezică

Un studiu extins, ce a monitorizat peste 467.000 de persoane, a arătat că riscul de cancer de vezică este de peste patru ori mai mare pentru fumători activi decât pentru nefumători. De asemenea, chiar și după ce renunță la fumat, foștii fumători au un risc dublu de a dezvolta această maladie în comparație cu nefumătorii.

Cercetătorii au estimat că aproximativ 50% din cazurile de cancer de vezică pot fi atribuite fumatului. Practic, o persoană diagnosticată cu acest tip de cancer ar fi putut evita boala dacă nu ar fi fumat.

Mecanismul prin care fumatul contribuie la cancerul de vezică este bine cunoscut. Substanțele carcinogene din fumul de țigară, cum ar fi anilinele, beta-naftilamina și alte amine aromatice, intră în circulație, sunt filtrate de rinichi și ajung în urină. Vezica urinară, care acumulează urina, devine astfel un mediu unde mucoasa este expusă repetat la aceste substanțe nocive. Această expunere continuă poate provoca modificări celulare care duc la cancer.

Deși concentrația de gudron și nicotină din țigări a scăzut în ultima vreme, unele substanțe cancerigene, precum beta-naftilamina și nitrozaminele asociate tutunului, prezintă acum niveluri mai ridicate.

Fumatul și cancerul de sân: o legătură reconfirmată

De-a lungul timpului, asocierea dintre fumat și cancerul de sân a fost neclară, însă cercetările recente aduc dovezi clare. Cancer Research UK a inclus cancerul de sân în evaluarea riscurilor asociate cu fumatul, un pas important către recunoașterea acestui pericol.

Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului a revizuit această legătură ultima dată în 2004, cu o actualizare în 2012, concluzionând că dovezile erau „limitate”, privind creșterea riscului de cancer de sân prin fumat.

Însă, în ultima două decenii, dovezile s-au acumulat, iar studii ample au permis o evaluare mai detaliată a efectelor fumatului asupra diferitelor tipuri de cancer de sân. De asemenea, au fost înțelese mai bine mecanismele biologice care pot contribui la această asociere.

Atât Fondul Mondial de Cercetare a Cancerului, cât și studiul Global Burden of Disease recunosc acum tutunul ca un factor de risc pentru cancerul de sân.

Riscul este moderat: femeile care fumează au un risc cu aproximativ 10% mai mare de a dezvolta cancer de sân în comparație cu cele care nu au fumat niciodată. De asemenea, fumatul este asociat cu un prognostic defavorabil: supra viețuirea după diagnostic este redusă, iar riscul de recidivă crește.

Mecanismele prin care fumatul ar putea induce cancer de sân sunt complexe. Fumul de tutun conține substanțe chimice care pot afecta țesutul mamar, iar fumatul este asociat și cu niveluri scăzute de estrogen, hormon legat de riscul mai mare de cancer de sân. Aceste discrepanțe au complicat o stabilire clară a legăturii în trecut.

Alte riscuri pentru cancerul de vezică și de sân

În plus față de fumat, există și alți factori care pot influența riscul de cancer de vezică sau de sân.

Pentru cancerul de vezică, factorii de risc includ:

• expunerea anterioară la radiații pentru tratamentul cancerelor pelviene, cum ar fi cancerul colorectal;
• utilizarea anumitor medicamente de chimioterapie, cum ar fi ciclofosfamida sau cisplatina;
• medicația utilizată pentru diabetul de tip 2;
• folosirea pe termen lung a cateterelor urinare;
• infecții urinare cronice;
• calculi vezicali persistenți;
• infectarea cu parazitul Schistosoma (schistosomiaza), frecventă în anumite regiuni tropicale.

În ceea ce privește cancerul de sân, consumul de alcool este un factor de risc recunoscut. Studiile demonstrează că femeile care consumă două sau mai multe băuturi alcoolice pe zi au un risc cu aproximativ 20% mai mare de a dezvolta cancer de sân față de cele care nu consumă alcool. Riscul crescut vine din mai mulți factori:

• alcoolul afectează structura celulară și poate stimula diviziunea celulară anormală;
• alcoolul crește nivelul de estrogen, hormon asociat cu cancerul de sân;
• consumul de băuturi alcoolice aduce un surplus caloric, contribuind la creșterea în greutate, iar excesul de grăsime corporală crește riscul cancerelor;
• alcoolul poate împiedica absorția nutrienților esențiali pentru organism.

Beneficiile renunțării la fumat

Renunțarea la fumat este una dintre cele mai benefice decizii pe care o persoană le poate lua pentru a reduce riscul de cancer. Nu este niciodată prea târziu să oprești consumul de tutun, fie că este vorba de țigări sau alte forme, precum tutunul de mestecat. Reducerea consumului, în special după un diagnostic oncologic, poate aduce beneficii semnificative, diminuând riscul complicațiilor respiratorii, cancerului pulmonar și bolilor cardiovasculare.

Pentru cei diagnosticați cu cancer de sân sau de vezică, renunțarea la fumat se asociază cu un risc mai mic de recidivă și cu o probabilitate redusă de deces. În cazul cancerului de sân, continuarea fumatului după diagnostic este legată de un prognostic mai slab.

În România, persoanele care doresc să înceteze fumatul pot beneficia de Programul Național „Stop Fumat”, inițiat de Ministerul Sănătății în 2007 și gestionat de Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”. Acest program oferă consiliere psihologică gratuită, tratamente medicamentoase disponibile și informații prin linia telefonică TelVerde – 0800 878 673.

Serviciile sunt disponibile în centre din peste 20 de orașe, oferite de o echipă de peste 60 de medici și psihologi. Cu toate că programul a avut momente de întrerupere, consilierea și suportul psihologic rămân active și accesibile pentru toți cei care doresc să renunțe la fumat.