Georgia reintroduce „înaltă trădare” în Codul Penal. Opoziția avertizează că fostul președinte este vizat.

Într-o decizie recentă, Parlamentul georgian a aprobat o legislatie nouă privind „agenţii străini”, care seamănă cu o legislație similară din Statele Unite. Aceasta substituie o reglementare anterioară, criticată de opozitie si organizaţii neguvernamentale pentru influențe rusești, deși legea veche era mai puțin restrictivă decât cea recent adoptată, care include pedepse cu închisoarea. De asemenea, a fost reintegrat în Codul Penal delictul de „înaltă trădare”, acesta fiind abolit în 2007 de fostul lider Mihail Saakașvili, în prezent încarcerat.

Propunerea noii reglementări privind agenții străini a fost avansată de partidul de guvernământ, Visul Georgian, condus de premierul Irakli Kobahidze. Anul trecut, în aprilie, același partid a promovat și „Legea privind transparența influenței externe”, legislație pe care opozitia pro-europeană si ONG-urile o consideră o replică a unei legi rusești menite să reducă la tăcere vocile critice, prin impunerea obligației de a declara finanțările din străinătate.

Această lege, adoptată în mai 2024, a fost dur criticată de instituțiile europene și de administrația fostului președinte american Joe Biden, care au suspendat temporar asistența pentru Georgia, iar Comisia Europeană a decis să suspendă procesul de aderare a Georgiei la Uniunea Europeană.

Zurabișvili: „Guvernul dorește să suprime opoziția”

Noua reglementare, votată recent, reflectă Legea americană de înregistrare a agenţilor străini (FARA) și va intra în vigoare la două luni după promulgare.

„Un articol din noua reglementare preconizează acțiuni penale preventive împotriva organizațiilor care nu se vor înregistra, obligându-le să justifice public modul în care obțin milioane de dolari și cum își cheltuiesc fondurile,” a declarat un membru al Comisiei Juridice a Parlamentului, Archil Gorduladze.

Legea adoptată prevede amenzi între 5.000 și 10.000 de lari (aproximativ 1.785 până la 3.570 de dolari), precum și pedepse cu închisoarea cuprinse între șase luni și cinci ani pentru recidivă. Reglementarea adoptată anul trecut, criticată pentru similaritatea cu modelul rusesc, nu prevedea pedepse cu închisoarea, ci doar obligația de raportare a finanțărilor externe.

Conform președintelui Parlamentului de la Tbilisi, Şalva Papuaşvili, în Georgia există aproximativ 600 de ONG-uri care beneficiază de suport financiar străin, dintre care 136 nu s-au înregistrat la Ministerul Justiției.

„Prin adoptarea acestei reglementări, guvernul caută să suprime opoziția, organizațiile neguvernamentale și societatea civilă,” a declarat fosta președintă Salome Zurabișvili, acum lideră a opoziției. Ea a mai afirmat că opoziția va continua lupta pentru noi alegeri parlamentare și eliberarea tuturor deținuților politici. Opoziția, care a boicotat activitatea parlamentului după ce a pierdut alegerile legislative din octombrie anul trecut, solicită organizarea de noi alegeri, susținând că scrutinul a fost fraudat.

Tensiuni politice cu privire la un fost lider

Partidul Visul Georgian a propus recent în Parlament un proiect de lege destinat să interzică activitatea partidelor radicale. Dacă va fi adoptat și validat de Curtea Constituțională, Mișcarea Națională Unită, formațiunea asociată fostului președinte Mihail Saakașvili, în prezent în detenție, precum și alte partide ar putea fi excluse din competiția electorală.

Parlamentul din Tbilisi, dominat de partidul Visul Georgian, a reinstaurat de asemenea, recente, infracțiunea de „înaltă trădare” în Codul Penal. Aceasta fusese abolită în 2007 de către Saakașvili, un politician cunoscut pentru postura sa anti-rusă, iar actualul guvern îl consideră responsabil pentru conflictul sever cu Rusia din 2008.

Conform liderului majorității parlamentare, Mamuka Mdinaradze, „reprezentanții guvernului anterior nu au suferit consecințe pentru evenimentele din 2008.”

În plus, opoziția consideră că reintroducerea infracțiunii de înaltă trădare vizează judecarea lui Saakașvili și justificarea interzicerii activității partidului acestuia.

Pe 8 august 2008, sub conducerea lui Mihail Saakașvili, trupele georgiene au intrat în provincia Osetia de Sud pentru a recâștiga controlul. Acest atac a provocat un răspuns din partea Rusiei care a efectuat bombardamente asupra armatei georgiene și a derulat o operațiune terestră în regiunile Abhazia și Osetia de Sud, recunoscând ulterior independența acestora.

Teama populației că Georgia ar putea deveni din nou implicată într-un conflict cu Rusia, precum și o eventuală deschidere a unui nou front pentru a susține Ucraina, ar putea explica eșecul opozitiei pro-europene în alegeri.