Guvernul a aprobat o investiție pentru cartea electronică de identitate: 11 servicii publice disponibile online și o campanie de promovare

În ziua de joi, Guvernul a decis să aloce o sumă de peste 380 de milioane de lei, provenită din fonduri PNRR, pentru îmbunătățirea infrastructurii IT și pentru încurajarea utilizării cărții de identitate electronice de către cetățenii români. Vor fi implementate 11 servicii publice online accesibile prin intermediul cărții electronice de identitate, însoțite de o campanie de informare publică.

Executivul a adoptat joi nota de fundamentare care justifică necesitatea și oportunitatea realizării cheltuielilor legate de proiectul de investiții intitulat „D4eID -Digitalizare pentru promovarea cărții de identitate electronice”.

Obiectivul principal al proiectului este sprijinirea tranziției și adoptării cărții de identitate electronice de către cetățenii români, prin dezvoltarea celor 11 servicii publice electronice disponibile online, precum și prin derularea unei campanii de sensibilizare pentru a stimula utilizarea extinsă a acestui document.

Guvernul nu a detaliat care sunt cele 11 servicii publice online care vor putea fi accesate prin intermediul cărții electronice de identitate.

• „Acestea vor include infrastructură IT&C destinată dezvoltării, furnizării și menținerii serviciilor accesibile prin cartea electronică de identitate, soluții de virtualizare pentru îmbunătățirea accesibilității infrastructurii și extinderea capacității de backup în caz de dezastru”, conform declarațiilor oferite de Guvern.

Campania de promovare destinată stimulării utilizării cărții de identitate electronice va cuprinde un spot video și 10.000 de flyere informative.

Recent, Ministerul de Interne a comunicat că se află în ultimele etape de dezvoltare a infrastructurii necesare creării unui nou prototip pentru cartea electronică de identitate, iar testele tehnice finale sunt programate între 9 și 15 septembrie 2024.

Noul prototip al cărții electronice de identitate, aflat în stadiul final de testare la Ministerul de Interne, va beneficia de un nivel de securitate superior față de versiunea emisă în proiectul pilot din Cluj. Cardurile vor fi distribuite la nivel național în ultima decadă a lunii noiembrie, conform informațiilor furnizate de autoritățile competente.

Ce funcții vor avea noile cărți electronice de identitate? Acces la ce servicii publice?

Funcția esențială a cărții electronice de identitate va fi autentificarea în sistemele informatice ale administrației publice, inclusiv în sistemul IT al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

Cu alte cuvinte, noua carte electronică de identitate va îndeplini și rolul cardului național de sănătate.

Toate acestea vor fi posibile prin intermediul unei noi infrastructuri PKI, prin care se vor emite certificatele digitale necesare semnăturii avansate, certificate ce vor fi incluse pe cipul cărții electronice de identitate.

Recent a fost atribuită o licitație de către Imprimeria Națională, iar conform termenilor contractuali, noua infrastructură PKI ar trebui să fie finalizată până la 1 martie 2025.

„Printre principalele funcții ale cărții electronice de identitate se numără: legitimarea identității, inclusiv pentru operațiuni desfășurate online, utilizarea ca document de călătorie etc.

Așadar, cetățenii vor putea beneficia de orice serviciu electronic pentru care furnizorul va decide că accesul se face pe baza cărții electronice de identitate,” afirmă autoritățile.

Vor fi dezvoltate 11 servicii publice online

Ministerul reiterează că România s-a angajat prin PNRR să dezvolte 11 servicii publice online accesibile prin cartea electronică de identitate, fără a specifica însă care sunt acestea.

„Deși PNRR nu detaliază concret aceste servicii, România a propus o listă preliminară, care poate suferi modificări în funcție de oportunitățile de dezvoltare necesare pentru atingerea scopului de creștere a atractivității CEI, dar și ca răspuns la eventualele evoluții tehnologice ce pot afecta procesele administrației publice,

Această listă provizorie conține:

a) înregistrarea reședinței;

b) eliberarea automată a certificatului de domiciliu;

c) eliberarea automată a certificatului de domicilii anterioare;

d) schimbarea adresei de domiciliu;

e) primirea cererilor pentru modificarea/corectarea datelor personale;

f) transmiterea și primirea acordurilor specifice (de exemplu, consimțământul pentru ocuparea unui spațiu);

g) verificarea valabilității documentelor de identitate;

h) verificarea datelor personale, inclusiv istoricul în Registrul național de evidență a persoanelor;

i) programarea online pentru utilizarea diverselor servicii;

j) reînnoirea certificatului digital de autentificare/semnătură electronică avansată;

k) dematerializarea cărții electronice de identitate (crearea unui act digital accesibil de pe dispozitive mobile).

În legătură cu acest ultim serviciu electronic, ministrul Digitalizării, Bogdan Ivan, a declarat în luna mai că se discută pentru ca românii să aibă acces în format digital pe telefon, tabletă sau laptop la acte de identitate și la cardul național de sănătate prin viitoarea aplicație unică a statului.

Ministrul a spus că a solicitat firmei care va implementa aplicația unică a statului să disponibilizeze primele servicii publice electronice la începutul anului 2025.

Prin aplicația unică a statului, ministrul Ivan se referea la Portalul Digital Unic, un contract în valoare de aproximativ 20 milioane de euro, atribuit în martie, care ar trebui să fie operațional până în septembrie 2025.

Când vor fi emise noile cărți electronice de identitate?

Referitor la această întrebare, oficialii MAI au afirmat că „un calendar precis va fi disponibil în ultima decadă a lunii septembrie 2024, după finalizarea testelor tehnice finale”.

„Emiterea actului de identitate se face la solicitarea cetățeanului. Volumul pentru anul 2024 se va adapta la ritmul de operaționalizare a serviciilor publice comunitare locale de evidență a persoanelor la nivel național, precum și la numărul cererilor acumulate.”

La sfârșitul lunii noiembrie, se estimează că toate cele 674 de servicii publice comunitare locale de evidență a persoanelor din țară vor fi operaționalizate,” afirmă MAI.

În ceea ce privește estimările pentru numărul de cărți electronice ce vor fi emise, Ministerul de Interne nu poate oferi predictii pentru anul 2025, deoarece acesta va fi primul act de identitate electronic utilizat la nivel național.

De asemenea, MAI subliniază că va urmări atingerea obiectivului stabilit prin PNRR, de a avea 5 milioane de cetățeni cu cărți electronice de identitate, până la data de 30 iunie 2026.