Hipertensiunea arterială și efectul său asupra creierului: persoanele cu vârste între 40 și 60 de ani, cele mai afectate. Beneficiile medicamentelor și a unei alimentații sănătoase.
Milioane de pacienți care urmează un tratament pentru hipertensiune arterială se confruntă cu riscuri crescute de probleme de memorie, chiar și atunci când respectă indicațiile medicului. O cercetare recentă din revista Neurology sugerează că limitele considerate normale pentru tensiunea arterială nu oferă o protecție adecvată creierului. Studiul realizat de echipa de la Facultatea de Medicină Wake Forest, din SUA, subliniază importanța gestionării stricte a tensiunii pentru a preveni declinul cognitiv. Alimentația adecvată joacă, de asemenea, un rol crucial.
Cercetătorii au analizat datele de la 9.361 de pacienți cu hipertensiune arterială și risc cardiovascular crescut. Subiecții, cu vârste de peste 50 de ani din Statele Unite și Puerto Rico, au fost împărțiți în două grupuri: primul a urmat un tratament cu scopul menținerii tensiunii sistolice sub 140 mmHg, iar al doilea grup a beneficiat de un tratament intensiv, pentru a atinge valori sub 120 mmHg.
În ceea ce privește evaluarea participanților, dintre cei 4.232, 293 din grupul cu tratament standard au insuficiențe cognitive, comparativ cu 248 din grupul care a primit tratament intensiv, care a arătat semne mai puține de afectare a memoriei.
„Pe o medie de aproape șapte ani, am constatat o reducere semnificativă a ratei declinului cognitiv (care include atât declinul cognitiv ușor, cât și demența probabilă), o constatare care s-a menținut pe parcursul studiului”, afirmă cercetătorii în raportul lor.
„Efectul estimat asupra demenței probabile nu a fost semnificativ statistic, dar a fost similar cu principalele observații ale studiului, indicând o incidență mai mică a acestei afecțiuni asociată cu tratamentul intensiv”, au adăugat cercetătorii.
Legătura dintre tensiunea arterială și funcțiile cognitive.
Dr. José Morales, neurolog vascular la Centrul Providence Saint John’s din SUA, a explicat impactul tensiunii arteriale asupra funcțiilor cognitive:
„Hipertensiunea arterială cauzează leziuni ale organelor țintă la nivelul creierului. Efectele acesteia, deși mai frecvent asociate cu accidentele vasculare cerebrale, se manifestă în mod insidios prin deteriorarea funcțiilor cognitive. Leziunile cerebrale se dezvoltă pe parcursul a mai multor ani și progresează treptat, chiar dacă modificările inițiale pot fi inobservabile.”
Cercetările din 2022 precizează că perioada de necontrolare a tensiunii arteriale contribuie la severitatea declinului cognitiv, astfel, o tensiune menținută la valori mari pe o durată lungă de timp crește riscul problemelor de memorie.
Vârsta critică: când ar trebui intervenit și ce opțiuni de tratament sunt disponibile?
Dr. Cheng-Han Chen, cardiolog la MemorialCare Saddleback Medical Center din SUA, a subliniat intervalul de vârstă în care creierul este cel mai vulnerabil la efectele hipertensiunii: între 40 și 60 de ani. Între aceste limite de vârstă, organismul suferă modificări care pot cauza deteriorarea cognitivă, acest proces devenind evident abia după mai mulți ani.
Pentru a menține tensiunea arterială sub 120 mmHg, medicii utilizează o varietate de medicamente. De obicei, se începe cu o dozare mică, dar mulți pacienți cu hipertensiune pot necesita combinații de medicamente, în funcție de particularitățile fiecărui caz.
Importanța monitorizării și ajustării tratamentului.
Menținerea tensiunii sub 120 mmHg impune o supraveghere medicală continuă, iar tratamentul trebuie să fie adaptat periodic în funcție de răspunsul organismului. Studiul SPRINT a demonstrat că acest efort adicional este esențial pentru sănătatea cerebrală.
Se recomandă realizarea de măsurători regulate ale tensiunii arteriale, în condiții standardizate, iar valorile obținute ar trebui notate într-un jurnal personal.
Tensiometrele moderne, care se conectează la aplicații mobile, facilitează monitorizarea precisă și transmiterea automată a datelor către medic, permițând ajustarea rapidă a tratamentului atunci când este necesar.
Alimentația pentru reducerea tensiunii arteriale.
Pe lângă medicație, nutritionista Victoria Taylor de la British Heart Foundation recomandă o dietă echilibrată, bogată în fructe, legume și cereale integrale, pentru a menține tensiunea arterială în limite normale.
„Dacă suferi de hipertensiune, alimentația este unul dintre cele mai eficiente moduri de a o gestiona. În anii '90, cercetătorii de la Institutul Național al Inimii, Plămânilor și Sângelui din SUA au dezvoltat Dieta DASH (Dieta pentru a opri hipertensiunea), care a dovedit eficiență în numeroase studii de-a lungul timpului,” a explicat expertul în nutriție.
Printre principiile acestei diete se numără consumul de sfeclă roșie, care se dovedește benefică pentru reglarea tensiunii arteriale datorită conținutului ridicat de nitrați, promotorii dilatării vaselor de sânge. Nitrații se mai regăsesc și în spanac, țelină, kale, banane și căpșuni.
Este important de reținut că toate fructele și legumele sunt surse excelente de potasiu, mineral esențial pentru menținerea tensiunii arteriale normale. Se recomandă obținerea potasiului din surse alimentare, evitând suplimentele, deoarece doze prea mari pot interfera cu ritmul cardiac și pot crea probleme celor cu afecțiuni renale.
Cerealele integrale, precum orezul brun, pâinea integrală și ovăzul, sunt mai hrănitoare comparativ cu cele rafinate (pâine albă, paste albe, orez alb). Studiile arată că un aport crescut de fibre reduce riscul de boli cardiovasculare, beta-glucanii din ovăz având un efect pozitiv asupra tensiunii.
De asemenea, o dietă bogată în fibre ajută la menținerea unei greutăți sănătoase, un factor important în reglarea tensiunii arteriale.
Sursele de proteine slabe, cum ar fi carnea de pasăre, peștele, ouăle și leguminoasele, contribuie la o alimentație echilibrată fără a adăuga cantități mari de calorii sau grăsimi nesănătoase, ajutând astfel la menținerea greutății.
Produsele lactate cu conținut redus de grăsimi sunt recomandate în cadrul unei diete echilibrate, oferind calciu esențial pentru evaluarea corectă a tensiunii arteriale. Se sugerează alegerea variantelor semi-degresate sau degresate pentru a păstra avantajele nutriționale, limitând în același timp aportul de grăsimi saturate.
Pe lângă alimentație, alte măsuri importante pentru menținerea tensiunii arteriale sănătoase includ:
- Respectarea medicației prescrise,
- Activitatea fizică regulată,
- Renunțarea la fumat,
- Întreținerea unei greutăți sănătoase,
- Reducerea consumului de sare,
- Evitarea excesului de alcool.
Alimente de evitat în cazul hipertensiunii arteriale.
Nutritionista de la British Heart Foundation menționează că nu este necesar să excludem complet următoarele alimente din dietă, dar este important să fim atenți la cantitatea lor.
Aportul zilnic de sare nu ar trebui să depășească 6 grame, echivalentul unei lingurițe, deși multe persoane consumă mai mult.
Majoritatea sării provine din alimentele procesate și ambalate, cum ar fi măslinele, chipsurile, sosurile, murăturile, cărnurile procesate (șuncă, bacon, cârnați), dar și din produse de bază ca pâinea și cerealele de mic dejun. Verificarea etichetelor produselor și alegerea variantelor cu sodiu scăzut este o strategie utilă pentru a reduce consumul de sare.
Zahărul și grăsimile nu influențează direct tensiunea arterială, dar alimentele bogate în aceste substanțe sunt, de obicei, foarte calorice și pot contribui la creșterea în greutate, care este un factor de risc al hipertensiunii.
Pentru a păstra un echilibru, este indicat să optezi pentru gustări sănătoase între mese, cum ar fi fructele proaspete sau iaurtul natural. O alternativă sănătoasă pentru o gustare este un mix de nuci și fructe uscate.
Consumul de alcool ar trebui să rămână moderat, deoarece excesul poate provoca o creștere a tensiunii arteriale și acumulare în greutate în timp. Distribuirea zilelor în care se consumă alcool, inclusiv zile fără alcool, este o practică benefică.
Cofeina poate provoca o creștere temporară a tensiunii arteriale, dar acest efect este, de obicei, de scurtă durată, mai ales pentru cei care consumă cafea frecvent. Unii indivizi pot fi mai sensibili la cofeină, iar un consum excesiv poate afecta tensiunea arterială.
Cofeina nu se regăsește doar în cafea și ceai, ci și în băuturi energizante, ciocolată și anumite băuturi răcoritoare, cum ar fi cola.
SURSA FOTO: Dreamstime.com
