Începe Conclavul: Candidații de top și disputele din jurul acestora

Alegerea următorului Papă îl are în centrul atenției pe cardinalul Pietro Parolin, al doilea oficial ca rang în Vatican, care va concura împotriva mai multor contracandidați. Începând de miercuri, cardinalii se vor retrage în Capela Sixtină pentru primelor voturi în vederea alegerii unui nou papă, într-un moment decisiv după săptămâni de strategii și alianțe intense.

Cardinalul Pietro Parolin, favoritul alegerilor secrete, va primi sprijinul fraților săi în timpul procesului de votare, iar numele său va fi rostit cu voce tare din buletinele de vot, care vor fi distruse după prima rundă de vot, conform surselor.

Pentru a deveni Papă și a conduce cei 1,4 miliarde de catolici din întreaga lume, un candidat trebuie să obțină 89 de voturi.

Discuțiile dintre cardinali și confidenții lor relevă o cursă deschisă.

Deși Parolin este considerat de unii cardinali un funcționar de încredere, el nu dispune de carisma căutată de alegătorii progresiști și nu îndeplinește cerințele doctrinale dorite de conservatori. Mulți îndoiesc abilitățile sale pastorale și îngrijorările legate de excluderea altui cardinal, fostul șef de cabinet al Papal, Angelo Becciu.

Cardinalii se întâlnesc zilnic în Sala Sinodală, discutând subiecte variate, de la sacramente la pacea mondială, și consultându-se în privat în cadrul meselor, unde sunt discutate potențiale candidaturi.

Întrebarea care îi preocupă pe cardinali este ce alternative există dacă Parolin nu reușește în primele runde de vot.

Printre contracandidați se numără cardinalul Robert Prevost, un american cunoscut pentru extensiva sa rețea în cadrul episcopilor Vaticanului, precum și cardinalul Jean-Marc Aveline, arhiepiscop de Marsilia.

Cardinalul filipinez Luis Antonio Tagle a fost considerat unul dintre favoriți, însă, în ultimele zile, sprijinul cardinalilor pare a se diminua.

Alte nume notabile includ cardinalul italian Pierbattista Pizzaballa, patriarhul latin al Ierusalimului, și cardinalul Pablo Virgilio David, episcop de Kalookan din Filipine, amândoi fiind apreciați pentru discursurile lor în cadrul întâlnirilor preliminare. Cardinalul David s-a remarcata cu un discurs bine documentat despre Biblie, având ca teme dreptatea și sărăcia.

Cardinalul Ludwig Müller, fost apărător al doctrinei și conservator ideologic, a subliniat că mulți dintre cardinali caută un adevărat succesor al lui Francisc, care să atragă atenția publicului.

Müller a afirmat că abilitățile pastorale sunt esențiale pentru următorul papă și a avertizat împotriva candidaților ce se prezintă drept „artiști religioși” pentru a câștiga favorurile publicului.

Müller a subliniat că nu trebuie să existe o focalizare excesivă pe abilitățile de conducere ale viitorului papă în cadrul administrației Vaticanului, ci că acesta trebuie să aibă o înțelegere profundă a învățăturilor bisericești.

„Isus nu a trimis biserica în lume pentru a face diplomație”, a declarat Müller.

Oportunitățile pe care le are un candidat la papalitate sunt delicate, deoarece campania deschisă este percepută ca necorespunzătoare. Astfel, cardinalii trebuie să sugereze cu subtilitate intențiile lor, ținând predici convingătoare fără a cere voturi explicit.

Un cardinal din sud a fost surprins de susținerea deschisă a unora dintre cardinalii italieni pentru Parolin.

„Unii dintre ei mi-au spus direct să îl susțin”, a precizat acesta.

Unii conservatori, aflați într-o număr mult mai mic, ar putea alege să-l susțină pe Parolin, anticipând că acesta va încheia controversele generate de pontificatul lui Francisc.

Începând de joi, se vor desfășura patru sesiuni de vot în Capela Sixtină, două dimineața și două după-amiaza, până când va fi ales un nou papă.

În discuțiile dinaintea conclavului, cardinalii au exprimat îngrijorări referitoare la diviziunile attendente în biserica rezultată din pontificatul lui Francisc. Cardinalii din 70 de țări au discutat opțiunile de a continua direcțiile lui Francisc spre o biserică mai modernă sau a reîntoarce atenția spre tradiție și doctrinele morale.

Provocările financiare cu care se confruntă Vaticanul, plecând de la un deficit estimat de 80 de milioane de euro pentru anul 2024, au fost de asemenea un subiect dezbătut, încercând să determine cardinalii să pledeze pentru un nou papă cu abilități administrative.

Afilierea regională ar putea influența rezultatul, cu numeroși cardinali latino-americani afirmând că grupul lor se cunoaște foarte bine și susține viziunea lui Francisc despre o biserică care se îndreaptă spre cei marginalizați.

În același timp, cardinalul japonez Tarcisio Isao Kikuchi a declarat că cardinalii asiatici vor tinde să voteze pentru unul sau doi candidați, ceea ce le-ar putea conferi mai multă influență comparativ cu colegii europeni.

„După primul tur de scrutin vom observa cine va fi propus drept candidat principal și am convingerea că unul dintre ei va proveni din Asia. Apoi vor urma discuțiile de mâine seară”, a declarat el.