Incertitudinea globală atinge niveluri record, avertizează un oficial BNR privind fondurile din PNRR

Banca Națională a României identifică un risc sistemic major, considerat „sever”, care vizează incertitudinea globală generată de evenimente geopolitice recente, inclusiv conflictul din Ucraina și reconfigurările politice mondiale. Matei Kubinschi, director adjunct al Direcției de stabilitate din BNR, a subliniat că tendința de a trece de la globalizare la o orientare internă, împreună cu noile tarife comerciale anunțate de SUA, au un impact economic semnificativ, influențând comportamentul investitorilor, consumatorilor și al companiilor.

Kubinschi, speaker la evenimentul „Anul Financiar 2025” organizat de FinMedia, a prezentat doi indicatori relevanți: indicele de incertitudine a politicilor economice și indicele global al incertitudinii, amândouă fiind la cele mai ridicate niveluri istorice.

„Analizăm doi indicatori fundamentali care măsoară nivelul și dinamica incertitudinii, bazându-ne pe analize științifice. Monitorizăm zilnic principalele surse de știri la nivel global, agregând cuvinte cheie pentru a evalua riscurile. Graficul arată că în februarie, ambii indicatori erau la niveluri record. Incertitudinea în politicile comerciale nu a mai fost vreodată atât de crescută din 1960 până în prezent”, a afirmat el.

Incertitudinea afectează piețele financiare generând volatilitate, ceea ce poate amâna sau determina renunțarea la investiții din partea companiilor și poate influența comportamentul consumatorilor, a explicat Kubinschi.

El a subliniat o deteriorare observată în 2024 a deficitelor bugetare și de cont curent, ceea ce ar putea prelungi procesul de consolidare fiscală.

România, cunoscută anterior pentru succesul în atragerea fondurilor europene, se confruntă cu întârzieri în implementarea PNRR-ului, având realizări de doar 14% din ținte, comparativ cu o medie europeană de 29%. Din perspectiva sumelor atrase, țara noastră se situează sub 30%, în timp ce state precum Franța sau Germania au depășit 60-65%. Kubinschi a subliniat că din cele 19 miliarde de euro rămase, este crucial un ritm accelerat în îndeplinirea țintelor, prioritizând proiectele cu cele mai mari șanse de succes până în jumătatea anului 2026.

De asemenea, două riscuri suplimentare au fost menționate, dar considerate mai puțin severe: riscul de credit și cel legat de securitatea cibernetică, unde, din fericire, nu s-au înregistrat incidente majore.

Kubinschi a abordat și tendințele prețurilor imobiliare în România, evidențiind că aceste prețuri continuă să crească, depășind ritmul din Uniunea Europeană, dar rămân sub valorile înregistrate de alte țări din regiune. Ajustând cu rata inflației, creșterea în România este sub nivelul de 6% considerat de Comisia Europeană un semnal pentru identificarea riscurilor.

Conform analizei sale, creșterea rapidă a prețurilor imobiliare este influențată de o scădere a ofertei și de creșterea costurilor de construcție. „Observăm o reducere graduală a ofertei, iar această tendință va continua. În ceea ce privește accesibilitatea locuințelor, România se situează destul de bine comparativ cu vecinii. Spre exemplu, în Cehia, achiziția unei case necesită 13 salarii medii brute, în timp ce în România este nevoie de doar șase”, a concluzionat bancherul central.