Studiu: Mestecarea gumei îmbunătățește concentrarea și productivitatea. Legătura dintre sănătatea orală și funcțiile cognitive.
Mestecarea gumei timp de 5 minute poate avea un impact semnificativ asupra memoriei și capacității de concentrare pentru următoarele 15-20 de minute. Conform cercetărilor, această activitate simplă îmbunătățește fluxul sanguin la nivelul creierului, activează regiunile responsabile pentru atenție și contribuie la reducerea stresului. Specialiștii subliniază că beneficiile sunt amplificate atunci când mesteci gumă înainte de activități care necesită o concentrare sporită, iar aromele plăcute pot amplifica efectele.
De asemenea, mestecatul alimentelor mai dure stimulează producția de glutation, un antioxidant esențial pentru creier, având efecte cognitive superioare comparativ cu guma. Astfel, este firesc să căutăm să ronțăim covrigei sau alune în momentele de stres.
Mestecatul gumei înainte de a aborda o activitate care necesită o atenție deosebită se dovedește a fi o strategie eficientă. Un studiu publicat în jurnalul Appetite a arătat că persoanele care mestecau gumă timp de 5 minute înainte de testările cognitive au avut rezultate superioare. Totuși, aceste beneficii se mențin doar în primele 15-20 de minute ale testării.
„Efectele cognitive sunt generate de starea de vigilență crescută indusă de mestecat. Aceste beneficii se păstrează timp de aproximativ 15-20 de minute după ce mestecatul a încetat, perioadă în care creierul operează la un nivel superior, urmând ca apoi să revină treptat la parametrii obișnuiți,” explică cercetătorii.
În schimb, mestecatul gumei în timpul unor sarcini cognitive nu oferă aceleași rezultate favorabile. Acest lucru se datorează împărțirii resurselor de atenție între sarcina cognitivă și mestecatul gumei, ceea ce poate crea interferențe, în special la începutul activității.
O cercetare desfășurată pe personalul universitar a demonstrat că mestecatul gumei pe parcursul zilei de lucru a condus la o productivitate crescută și la o diminuare a problemelor cognitive.
Studii similare au relevat o concentrație mai mare de cortizol dimineața la cei care mestecau gumă. Deși cortizolul este adesea asociat cu stresul, el are și rolul de a menține energia și vigilența în primele ore ale zilei.
„Mestecatul gumei poate contracara scăderea vigilenței, demonstrând că această activitate contribuie substanțial la îmbunătățirea performanței profesionale,” afirmă cercetătorii.
Pe lângă efectele favorabile asupra atenției și memoriei, mestecarea gumei are și beneficii pentru starea mintală generală. Cei care mestecă frecvent gumă raportează niveluri mai scăzute de stres, conform studiilor.
Mestecatul gumei a avut impact în reducerea semnificativă a stresului, anxietății și depresiei, atât în rândul cadrelor universitare, cât și al studenților.
Cercetările efectuate pe pacienți cu depresie ușoară până la moderată au arătat o ameliorare mai evidentă a simptomelor în cazul în care tratamentul antidepresiv a fost asociat cu mestecatul gumei, comparativ cu utilizarea exclusivă a medicamentelor.
Mestecatul activează multiple zone din creier esențiale pentru procesele cognitive, cum ar fi hipocampul și cortexul prefrontal, conform unui studiu publicat în BioMed Research International.
Această activitate intensifică fluxul sanguin cerebral, ritmul cardiac și tensiunea arterială. Schimbările produse, deși modeste (o creștere a ritmului cardiac de aproximativ 9-10 bătăi pe minut), sunt suficiente pentru a stimula memoria și funcțiile cognitive.
În cadrul unor experimente, neurologii au măsurat activitatea electrică a creierului și au observat modificări semnificative în timpul mestecatului. Este vorba despre semnalul electric denumit „P300”, care apare în creier la 300 de milisecunde după detectarea unui stimul important. După mestecatul gumei, participanții au generat acest semnal mai rapid, indicând o capacitate îmbunătățită de a procesa și reacționa la informații din mediu.
O altă schimbare semnificativă a fost creșterea „puterii beta” în regiunile frontale și temporale ale creierului, unde undele beta sunt asociate cu intensitatea procesului cognitiv activ. Acest lucru sugerează că mestecatul gumei a contribuit la menținerea unei activări optime a creierului, chiar și după perioade lungi de concentrare.
Un studiu recent din 2024 publicat în Nutritional Neuroscience a arătat o activare sporită a rețelei fronto-parietale în timpul mestecatului gumei față de mestecatul simulativ. Această rețea neuronală este crucială pentru activitățile de atenție și procesare informațională.
Aroma gumei pare să amplifice efectele pozitive asupra creierului. Cercetătorii au observat diferențe în activitatea electrică a creierului (în benzile alfa, beta și theta), indicând o excitare crescută după mestecatul gumei aromate, în comparație cu o gumă fără aromă.
Un experiment ce a comparat efectele diferitelor tipuri de gumă a relevat că participanții care au mestecat gumă cu aromă de mentă au avut o capacitate superioară de a menține atenția pe o durată mai lungă, în timp ce aroma de fructe a crescut în mod special memoria de scurtă durată.
Tehnici avansate de scanare a creierului au demonstrat că guma cu gust dulce și aromă de lămâie stimulează fluxul sanguin cerebral cu 25% în regiunile prefrontale, comparativ cu o creștere de doar 10% pentru guma fără aromă.
„Creșterea perfuziei cerebrale asigură o cantitate mai mare de oxigen și glucoză pentru neuroni, regiunile responsabile de atenție și memorie primind astfel resursele necesare pentru a funcționa la capacitate maximă,” explică autorii studiului.
Cercetătorii au încercat să îmbunătățească și mai mult efectele gumei prin includerea unor ingrediente speciale. Studiul din 2024 menit să testeze o gumă funcțională conținând extract de Rhodiola rosea și vitamine din complexul B a fost comparat cu o gumă obișnuită și un placebo.
Rhodiola rosea este apreciată pentru capacitățile sale de a reduce oboseala mentală și de a îmbunătăți funcționarea psihomotorie. Vitaminele din complexul B au fost recunoscute de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară pentru rolul lor în menținerea sănătății sistemului nervos.
Rezultatele studiului au arătat că atât guma funcțională, cât și cea obișnuită au condus la o diminuare a erorilor în teste de vigilență, comparativ cu placebo. Totuși, adăugarea ingredientelor speciale nu a adus beneficii suplimentare față de avantajele gumei aromate obișnuite.
În ciuda avantajelor asociate gumei de mestecat, cercetările recente indică faptul că mestecatul unor materiale mai dure poate fi chiar mai eficient. Un studiu publicat în Frontiers in Systems Neuroscience a comparat efectele gumei cu cele ale lemnului pentru mestecat.
Cercetătorii au implicat 52 de studenți din Coreea de Sud, divizați în două grupuri. Unul a mestecat gumă, celălalt a mestecat bețișoare mici de lemn, similare cu cele de înghețată. După cinci minute, grupul care a mestecat lemn a prezentat o concentrare semnificativ mai mare de glutation în cortexul cingulat anterior, o regiune cerebrală implicată în procesele cognitive și emoționale.
Acest grup a obținut și rezultate superioare la testele de memorie. Concluzia cercetătorilor este: „Întrucât nu există medicamente disponibile pentru creșterea nivelurilor de glutation în creier, rezultatele noastre sugerează că mestecatul unui material de duritate moderată ar putea fi o practică eficientă, iar consumul de alimente mai dure ar putea îmbunătăți apărarea antioxidantă a creierului prin stocarea de glutation.”
Glutationul are rolul de a neutraliza radicalii liberi, protejează împotriva inflamației și neurotoxicității, susținând sănătatea mitocondrială și funcția neuronală. Scăderea nivelului de glutation din creier este asociată cu diverse afecțiuni neurodegenerative, inclusiv Parkinson, Alzheimer și scleroza multiplă.
Conform International Journal of Medical Sciences, abilitatea de a mesteca corect este crucială pentru menținerea unei diete sănătoase și susținerea funcției cognitive la persoanele în vârstă.
Procesul de mestecare transmite informații senzoriale relevante către hipocamp, zona responsabilă pentru memorie și învățare. De asemenea, studiile sugerează că pierderea dentară constituie un factor de risc semnificativ pentru dezvoltarea bolii Alzheimer, subliniind legătura strânsă dintre sănătatea orală și sănătatea creierului.
