„Nu vom face asta”. O propunere esențială a Ursulei von der Leyen pentru bugetul Uniunii Europene pare să fie deja compromisă în urma unei opoziții puternice din diverse colțuri.

Planul Comisiei Europene de a introduce o taxă pentru marile companii din UE nu pare să aibă susținere. Atât guvernele naționale, cât și Parlamentul European, care trebuie să valideze inițiativa, au semnalat că nu intenționează să avanseze cu acest demers, conform informațiilor publicate de Politico.

Taxa a fost anunțată miercuri de către președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ca parte a următorului buget pe termen lung al Uniunii, având potențialul de a genera anual 6,8 miliarde de euro. Acest demers ar reprezenta o nouă sursă de venit pentru finanțarea programelor europene și pentru rambursarea datoriilor acumulate în timpul pandemiei.

Imediat după anunț, atât Germania, cât și Olanda au contestat acest plan.

„Nu este posibil ca Uniunea Europeană să impoziteze companiile, dat fiind că nu există bază juridică pentru o astfel de acțiune”, a afirmat cancelarul Friedrich Merz într-o conferință comună cu premierul britanic Keir Starmer, la Londra.

„Nu vom face asta”, a subliniat acesta.

Un purtător de cuvânt al guvernului olandez a declarat pentru Politico că „pentru Olanda, acest subiect nu este deschis negocierilor”, insistând pe ideea că UE ar trebui să-și reducă bugetul, nu să-l crească.

Opoziția nu provine doar din statele nordice, care sunt tradițional reticente la creșterea cheltuielilor europene, ci și din rândul unor țări din sudul UE, care, în mod obișnuit, sunt mai puțin axate pe austeritate. Un diplomat dintr-o astfel de țară a menționat că ar fi „dificil” ca planul să fie adoptat.

Opoziția din cadrul PPE

Membrii Parlamentului European, care trebuie să aprobe propunerea alături de statele membre, nu sunt impresionați de inițiativa propusă.

Deputata Monika Hohlmeier din Partidul Popular European și vicepreședinta comisiei pentru buget, a declarat că taxa „contrazice flagrant eforturile noastre de a spori competitivitatea companiilor europene, în special a celor de dimensiuni medii”.

Ea a subliniat că aceste companii beneficiează deja de un fond semnificativ destinat competitivității, menționat pentru stimularea inovației și a productivității, astfel încât să întărească UE ca un centru global atrăgător pentru investiții.

Opinia sa este crucială, având în vedere că PPE este cel mai mare partid din Parlamentul European și cel mai influent grup politic de la Bruxelles. De asemenea, PPE are o prezență dominantă în Colegiul comisarilor, iar von der Leyen este parte a acestei structuri politice.

Aspectele funcționale ale taxe

Taxa propusă de von der Leyen s-ar aplica companiilor cu venituri de peste 100 de milioane de euro și ar trebui plătită indiferent dacă compania respectivă obține profit sau nu.

Venitul de 100 de milioane de euro nu este atât de mare pe cât ar putea părea – marile bănci pot câștiga de peste 500 de ori mai mult într-un an.

Impozitul propus va fi o taxă fixă, nu un procent din venituri.

Companiile cu o cifra de afaceri netă între 100 și 250 de milioane de euro vor plăti o taxă fixă de 100.000 de euro, iar aceasta va ajunge la maximum 750.000 de euro pentru companiile cu venituri de peste 750 de milioane de euro, conform legislației publicate de Comisie.

Se estimează că această taxă ar aduce 6,8 miliarde de euro anual, contribuind astfel la veniturile fiscale directe anuale de aproape 60 de miliarde de euro pe care UE speră să le acumuleze începând din 2028.

Critici asupra propunerii

Alessandro Ciriani, fost ministru în guvernul italian condus de Giorgia Meloni și actualmente europarlamentar din partea partidului Fratelli d’Italia, a afirmat că propunerea este „în contradicție cu voința majorității din Parlament”.

„Este un paradox evident să discutăm despre susținerea sectorului nostru productiv și apoi să-l deteriorăm prin impozitarea excesivă”, a spus el.

Companiile au răspuns și ele criticând ideea.

Markus J. Beyrer, director general al grupului de lobby BusinessEurope, a etichetat propunerea drept „total contraproductivă”, în timp ce Stefan Pan, vicepreședinte al Confindustria italiană, a menționat că cifra de afaceri de 100 de milioane de euro „amenință să împiedice dezvoltarea companiilor inovatoare”.

Tanja Gönner, director general al Federației Industriilor Germane, a cerut Berlinului să adopte o poziție clară împotriva acestei propuneri, argumentând că aceasta „contravine obiectivelor strategice ale Uniunii Europene”.

Ideea de a impozita cifra de afaceri în loc de profituri a fost catalogată „foarte proastă” de Zsolt Darvas, cercetător senior la think tank-ul Bruegel. O problemă majoră este că acest impozit ar afecta sectoare cu marje de profit foarte diferite.

De asemenea, impozitul este regresiv, tratând companiile cu situații financiare diverse în același mod. „Nu este corect, pur și simplu nu este echitabil”, a subliniat Darvas. „Este, fără îndoială, cea mai proastă variantă”.