România ar putea beneficia de 60 de miliarde de euro în fonduri europene, dacă propunerea Comisiei Europene este validată
Planul Comisiei Europene este în prezent supus dezbaterii și necesită aprobarea din partea tuturor țărilor membre și a unei majorități din Parlamentul European până la finalul anului 2027.
Comisia Europeană a sugerat alocarea a 60,2 miliarde de euro pentru România, în perioada 2028-2034, conform unui document oficial al executivului european.
Această sumă include alocarea generală, care cuprinde fonduri de coeziune și sprijin pentru fermieri (54,6 miliarde), Fondul Social pentru Climă (4,6 miliarde) și finanțări dedicate migrației, afacerilor interne și securității (1 miliard).
Comisara Roxana Mînzatu a afirmat: „România va beneficia de o alocare de aproximativ 60 de miliarde de euro pentru perioada 2028-2034. Este important de subliniat că este o propunere care urmează să fie dezbătută în Consiliu și în Parlament, dar aceasta este valoarea avansată de Comisie.”
Aproape 5 miliarde de euro sunt reprezentate de fondul social pentru crime, având un statut special, fiind considerat extra-bugetar. Vom analiza modul de alimentare al acestui fond. Totuși, România se așteaptă la o creștere a resurselor pe fondurile de coeziune și Politica Agricolă Comună,” a explicat aceasta.
Comparativ, Ungaria dispune de 37,7 miliarde, Polonia de 123,3 miliarde, Germania de 68,4 miliarde, iar Franța de 90,1 miliarde.
Comisia Europeană a propus miercuri un buget de aproape 2.000 de miliarde de euro pentru următorul ciclu bugetar de șapte ani, ca răspuns la diverse provocări, inclusiv aceea a concurenței economice globale și creșterea nevoilor de apărare.
Cifra de 1.980 de miliarde de euro reprezintă o creștere semnificativă față de cele 1.200 de miliarde de euro, echivalentul a 1% din PIB-ul UE, care a fost alocată în cadrul ultimei perioade bugetare, între 2021 și 2027.
Noua sumă a stârnit deja contestații din partea unor state membre care solicită, de fapt, o reducere a alocărilor, având în vedere politicile de austeritate de la nivel național.
Pe de altă parte, Parlamentul European a subliniat că proiectul de buget nu oferă suficiente resurse pentru prioritățile esențiale, punând în pericol programele-cheie, în timp ce, de asemenea, supravegherea democratică din partea PE ar putea fi afectată.
Propunerea Comisiei a marcat începutul unei discuții complexe care va continua pentru următorii doi ani. Principala provocare pare a fi deficitul de finanțare, având în vedere că UE trebuie să crească cheltuielile pentru apărare și să gestioneze datoriile generate de perioada COVID, în timp ce își dorește să păstreze programele tradiționale, inclusiv fondurile de coeziune și Politica Agricolă Comună.
Decizia finală privind bugetul trebuie să fie ratificată de toate statele membre și de o majoritate absolută a Parlamentului European până la sfârșitul anului 2027.
