România poate suna la 112, adică la Diaspora
Simina Tulbure, deputată de diaspora în legislatura 2020-2024, împreună cu Răzvan Foncea, consultant politic și expert în afaceri europene, discută despre o serie de inițiative menite să susțină românii care trăiesc în afaceri, contribuind implicit la dezvoltarea țării.
Românii de peste hotare au fost adesea subiectul unor discuții emotive în care revenirea lor acasă a fost un retrag poporalar. Aceasta, însă, trebuie să se transforme în acțiuni concrete.
Pentru prima dată, viziunea națională a președintelui României include diaspora română ca parte esențială a proiectelor de dezvoltare.
Cu toate că acest obiectiv este lăudabil, trebuie să fie însoțit de politici eficiente, resurse adecvate și idei inovatoare care să sprijine această direcție.
România depășește limitele geografice
Programul „România onestă” este un inițiativă prezidențială care recunoaște importanța diasporei, transformând-o într-un factor activ în modelarea viitorului românesc în Europa și peste hotare. Faptul că românii din afaceri sunt ambasadori neoficiali ai României este un adevăr necontestat.
Pentru a valorifica acest potențial, o nouă abordare, denumită „diplomația diasporei”, este esențială. Aceasta trebuie să devină o prioritate pentru statele care își doresc o prezență influentă pe scena internațională.
De asemenea, o societate care își menține legăturile cu diaspora devine apărătoarea românilor din străinătate, abordând în mod pragmatic problemele lor și creând oportunități de implicare.
Românii din afaceri nu sunt doar investitori în economia națională, ci și potențiali susținători ai unei Românii cu un statut mai puternic pe plan internațional.
Pentru o politică eficientă a diasporei, este necesară o inițiativă care să stimuleze ideile inovatoare și proiectele menite să susțină o Românie prosperă, însoțită de demersuri care să ofere sprijin concret.
Analiza și reflecția centralizată în acest domeniu poate genera cinci direcții cheie, care ar putea deveni baze pentru un proiect proactiv și solid destinat diasporei românești.
Un contract social de respect pentru diaspora românească
Este esențial ca statul să recunoască respectul față de diaspora sa pentru a evita pierderea direcției. Demnitatea românilor din afaceri trebuie să fie o prioritate.
Rezolvarea problemelor consulare și procedurale ar trebui să beneficieze de o abordare responsabilă, cu soluții realiste.
Un exemplu ar fi digitalizarea completă a serviciilor consulare și simplificarea proceselor de identificare pentru românii aflați în străinătate.
De asemenea, ar fi util să se înființeze o Celulă de Criză pentru Diaspora, capabilă să ofere asistență juridică fără costuri pentru cazurile de abuz.
Predarea limbii române pentru tinerii din diaspora trebuie să devină o prioritate, cu reforme în cadrul lectoratului și cursuri online.
Linie Verde pentru reintegrare
Revenirea românilor acasă poate fi un proces dificil, dar birocracia nu ar trebui să fie un obstacol. Este vital ca întoarcerea să fie privită ca un demers demn.
Lansarea unei Linii Verzi pentru reintegrare, cu servicii de consiliere gratuite, ar putea fi indispensabilă pentru cei care doresc să revină.
Crearea platformei „Brain Gain” dedicată profesioniștilor români care se reintegrează ar contribui semnificativ la valorificarea expertizei acestora în sectoare cheie, însoțită de stimulente fiscale și incubatoare de afaceri.
Granturile RO-Stream ca instrument de sprijin
România depășește hotarele sale, iar diaspora constituie cea mai valoroasă rețea internațională.
Este necesar să construim legături puternice între ideile românilor din afaceri și planurile de dezvoltare din România.
Inițierea proiectului „Diaspora 2050”, care să reunească incubatoare de idei și platforme de dialog pentru românii din afaceri, ar reprezenta un pas important.
Lansarea platformei „Made by RO” pentru promovarea culturii românești și a granturilor RO-Stream ar putea conecta antreprenorii români din diaspora cu piețele internaționale.
De asemenea, un program similar cu Erasmus, care să permită specialiștilor români din diaspora să participe la proiecte în România, ar fi foarte benefic.
Comunitățile istorice – un capital valoros
Românii din comunitățile istorice contribuie la diversitatea culturală a regiunii. Aceștia sunt esențiali pentru afirmarea poziției de lider pe care România aspiră să o obțină.
Este necesară o politică de sprijin identitar și protecție culturală pentru românii din vecinătate, inclusiv inițiative precum programul „NeoVatra” și „cardurile românești” pentru tineri.
Păstrarea limbii și culturii române în aceste comunități este, de asemenea, o prioritate, cu susținerea unui Institut dedicat studiului și protecției culturilor minoritare.
Vocea Diasporei
Românii din afaceri nu trebuie să fie considerați cetățeni de rang inferior. Implicarea lor în procesul decizional este atât o responsabilitate, cât și o oportunitate.
Un criteriu de evaluare a nevoilor diasporei în toate politicile publice ar fi benefic, împreună cu forumuri de consultare și inițiative care să încurajeze participarea civică.
De asemenea, crearea unui rol oficial de Avocat al Diasporei și a unui mecanism de referendum digital ar putea oferi diasporei oportunitatea de a-și exprima opinia în deciziile care îi afectează.
Reforma centrelor comunitare din străinătate pentru a deveni hub-uri culturale ar trebui să fie o prioritate.
Diplomația diasporei este o soluție la nevoile legitime ale românilor din afaceri, care doresc să participe activ în construirea unei Românii puternice.
Este esențial să nu mai existe sentimentul de excludere în rândul românilor din afaceri.
Excluderea diasporei – o problemă gravă
Tendința de excludere a diasporei din procesul politic este o abordare periculoasă. Un sprijin activ al diasporei este esențial pentru afirmarea unui nou model de vocație românească.
România își testează capacitatea strategică după 18 ani în Uniunea Europeană și 21 de ani ca stat membru NATO.
Majoratul nostru în cadrul UE necesită o etapă antreprenorială, creativă și de leadership, mobilizând diaspora ca element central în acest proces.
