„Nu i-am spus nu doar lui Georgescu, ci tuturor!”. Verdictul unui politolog renumit referitor la hotărârea BEC privind candidatul „suveranist” la prezidențiale

„Decizia BEC de a analiza candidatura lui Călin Georgescu semnifică faptul că procesul electoral intră pe făgașul normal. Curtea Constituțională va fi ultima autoritate care va verifica dacă drepturile cuiva au fost necorespunzător restricționate”, afirmă politologul Alina Mungiu – Pippidi într-un interviu. Aceasta nu consideră că prezența a 7 membri ai BEC numiți de partidele politice reprezintă o problemă: „Nicăieri în lume nu există o Curte formată exclusiv din juriști.”

• Alina Mungiu-Pippidi este un politolog cunoscut, profesor de politici publice comparate la Universitatea Liberă Internațională de Studii Sociale Guido Carli din Roma. Între 2007 și 2023 a condus catedra de Studii de Democratizare la Hertie School of Governance din Berlin.

Biroul Electoral Central a decis duminică să respingă candidatura lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale, invocând hotărârile anterioare ale Curții Constituționale referitoare la cazul Dianei Iovanovici-Șoșoacă și la anularea primului tur al alegerilor din decembrie 2024. Alina Mungiu-Pippidi a fost contactată pentru a oferi o analiză asupra acestei decizii, comparând procedurile din România cu cele din alte state.

„BEC trebuie să se pronunțe. CCR este ultima instanță”

– Cum apreciați motivele oferite de BEC pentru respingerea candidaturii lui Călin Georgescu?

– Alina Mungiu-Pippidi: Situația este acum normalizată. BEC trebuie să emită un verdict clar, nu superficial, cum s-a întâmplat în trecut.

Precedentul arăta clar că toți candidații trec de BEC, iar apoi se așteaptă o decizie de la Curtea Constituțională. Aceasta din urmă va verifica eventualele limitări ale drepturilor candidatului.

În acest caz, drepturile lui Georgescu nu au fost încălcate, deoarece el are opțiunea de a contesta decizia. BEC avea suficiente motive pentru a lua această decizie. Citatul din Curtea Constituțională reflectă dorința instanțelor românești de a-și baza deciziile pe autorități existente, și este, de asemenea, o referință la declarația sa de avere.

În decembrie, au fost anulate alegerile din motive clare, inclusiv faptul că acest candidat a raportat o finanțare zero și a făcut declarații de avere frauduloase.

Anterior, BEC era privit ca un organism ce exercița un control formal. Acum este pentru prima oară când BEC își analizează candidatul dintr-o perspectivă substanțială. Legislația a fost aplicată cu strictețe, iar acest candidat a încălcat deschis legile noastre.

Un candidat care a declarat o finanțare zero, dar are un staff numeros și beneficiază de resurse nejustificate, nu poate fi considerat conform legii.

Sunt multe motive pentru care declarațiile acestuia sunt ilegale în România. Altele, poate, în alte state să nu fie problema, dar la noi sunt reglementate.

Însă la BEC și la CCR trebuie respectate testele legale. Concurența trebuie să se desfășoare într-un cadru constituțional, nu putem supune la vot lucruri fundamentale ce țin de civilizație.

„Sunt destui oameni care nu l-ar vota pe Georgescu”

Consider că domnul Georgescu poate fi învins la vot. Ca orice candidat suveranist, el se confruntă cu o majoritate de români raționali și europeni. Este esențial ca legea să fie respectată pentru a participa la competiție.

Chiar dacă opinia publică poate părea favorabilă, mulți nu ar mai vota pentru el. În istorie, nu putem reveni asupra unor lucruri deja stabilite de civilizație.

Excluderea unor idei periculoase, cum ar fi reintroducerea torturii, este justificată prin legile pe care le-am acceptat la nivel internațional.

Este important să protejăm democrația. Trebuie să discutăm despre puterea instituțiilor și cum să le îmbunătățim fără a ne întoarce în trecut.

„Discuția despre numirea membrilor BEC este absurdă”

– BEC este format din cinci judecători ai Înaltei Curți, doi reprezentanți ai Autorității Electorale Permanente, și șapte numiți politic din partea partidelor. Cum evaluați acest model?

În multe state, inclusiv în SUA, judecătorii de top sunt numiți de către politicieni. Există curți care operează pe baza numirii de către parlament.

Chiar și în țările cu probleme de integritate electorală, cum ar fi Mexic, s-au dezvoltat curți care asigură procesele electorale corecte.

Este imposibil să ai o curte complet separată de politică.

Există sisteme care funcționează mai bine, cele mai de succes având un echilibru de putere.

Un exemplu pozitiv ar fi Chile, care a menținut statul de drept prin consens.

Discuția despre rolul partidului în numirea membrilor este irelevantă, deoarece acest lucru este comun în întreaga Europă.

Dacă în România scade încrederea în CCR, problema nu este în politizare, ci în calitatea nominalizărilor.

„Noi nu am spus „nu” doar lui Georgescu, ci și lui Simion”

– Este normal ca membrii partidelor să voteze candidaturi?

Aceasta depinde de filosofia curții electorale. De regulă, participanții la proces sunt cei care stabilesc regulile.

Din analizele anterioare, BEC a fost adesea neutral. Este un semn bun că BEC și-a arătat curajul, chiar și cu intervenții ale instanțelor.

În mod concret, nu doar lui Georgescu i-am spus „nu”, ci și lui Simion. Nu este permis ca fasciștii să candideze în această țară. Nu putem risca democrația pe baza unor voturi.

A fost un semnal important. Trebuie să protejăm democrația și să discutăm despre îmbunătățirea instituțiilor.