Cazul Călin Georgescu și democrația autoritară
Biroul Electoral Central a decis duminică seara să se alăture autorităților și instituțiilor de stat ce intervin în mod abrupt în exercitarea dreptului de vot, atât în privința dreptului de a vota, cât și a celui de a fi votat. Aceasta este opinia lui Horațius Dumbravă, fost judecător și fost președinte al Consiliului Superior al Magistraturii.
- Horațius Dumbravă, care a ieșit din magistratură în urmă cu un an, a ocupat funcția de președinte al Curții de Apel Tg Mureș (2009 – 2010) și a condus Consiliul Superior al Magistraturii (2011). În prezent, lucrează ca expert pentru Consiliul European.
Decizia BEC de a exclude o candidatură nu constituie, în sine, un atac asupra democrației sau statului de drept. Analiza condițiilor de fond și de formă este un atribut legal conferit de legislație, iar Biroul Electoral nu poate fi criticat pentru această acțiune.
„BEC nu a învățat o lecție de bază a democrației”
Însă, provocările apar în contextul și modul de a lua această decizie, pe care am putea-o considera „istorică”.
Reprezentanții BEC nu au însușit o lecție esențială a democrației: importanța comunicării publice a procedurilor înainte sau imediat după finalizarea acestora. Mijloacele de informare în masă, în special media publică, sunt cele mai eficiente instrumente pentru reflectarea alegerilor.
În biroul BEC, momentele din jurul deciziei din 9 martie 2025 nu au fost însoțite de o comunicare eficientă și necesară. Nu a existat un purtător de cuvânt desemnat care să ofere informații actualizate mass-media, ceea ce a generat confuzii și informații contradictorii ce au amplificat emoțiile publice.
De ce nu a comunicat BEC ceea ce a decis și nu a anunțat un termen pentru publicarea motivării hotărârii? De ce nu a desemnat un membru competent să explice public motivele respingerii candidaturii? Cetățenii au nevoie de lămuriri clare și concise privind etapele procedurale ale unei candidaturi, care au generat atât de multe discuții și emoții, atât în țară cât și internațional.
„Autoritarism liberal-constituțional”
BEC a optat pentru o cale pe care Bogdan Iancu, un respectat profesor de drept constituțional, o numește „autoritarism liberal-constituțional”. Aceasta se referă la o situație în care o democrație fragilă manifestă un stat distorsionat, care prevalează asupra unei caricaturi de democrație.
Decizia BEC poate fi interpretată ca un instrument specific ideologiei „democrației militante”, care permite autorităților să combată forțele anti-democratice apelând la măsuri ce depășesc limitele democrației.
Este benefică pentru democrația românească utilizarea de către BEC a unor metode instituționale ce se află la marginea autoritarismului liberal-constituțional? Limitarea dreptului de vot, atât în ceea ce privește alegerea unui anumit candidat, cât și a dreptului de a fi votat, se poate traduce printr-o severitate a restricționării drepturilor fundamentale. Acest fapt reiese din reacțiile mixte ale opiniei publice: unii sunt indignați peste măsură, în timp ce alții susțin măsurile drastice adoptate de BEC.
Evoluția situației se va contura în funcție de decizia pe care o va lua Curtea Constituțională în urma contestațiilor depuse împotriva hotărârii BEC din 9 martie, având în vedere că ideologia „democrației militante” a fost deja manifestată de CCR în cazul altor candidaturi.
Ficțiunea juridică
Un aspect important de menționat aici este că au fost aproximativ 1.300 de contestații privind candidatura lui Călin Georgescu. Acest fapt sugerează (1) că există un număr semnificativ de cetățeni care contestă candidatura unui pro-rus la președinția României și (2) că ideologia democrației militante beneficiază de suportul unei părți importante a populației. Astfel, deciziile autorităților trebuie comunicate cu maximă atenție.
Una dintre atribuțiile BEC este de a evalua îndeplinirea condițiilor legale ale candidaturilor. BEC a analizat candidatura lui Georgescu din perspectiva acestor condiții, considerând irrelevante analizele celorlalte cerințe o dată ce candidatura a fost respinsă.
Problema nu este neapărat că BEC a aplicat legea, ci mai degrabă argumentele utilizate pentru această decizie.
BEC a recurs la o ficțiune juridică pentru a justifica respingerea candidaturii. A afirmat că hotărârile CCR sunt definitive și obligatorii, ceea ce a dus la concluzia că BEC nu putea proceda altfel decât prin aplicarea acestor hotărâri.
În decizia BEC din 9 martie 2025, se afirmă că hotărârea CCR analizează și statuează aspectele legate de comportamentul candidatului privind respectarea condițiilor ce derivă din jurământul pe care președintele României trebuie să-l depună.
Ficțiunea utilizată de BEC constă în separarea celor două candidaturi: cea a fostului candidat Ivanovici-Șoșoacă și cea a actualului candidat Georgescu. Deși CCR a stabilit că ea este singura entitate capabilă de a evalua aceste condiții, nu a explicat în mod clar care sunt întrunirile legale care l-ar exclude pe Georgescu.
Biroul Electoral a făcut exact ceea ce trebuia să evite
În motivarea deciziei, BEC pornește de la premisa că since CCR a anulat alegerile din 2024 din cauza unei conduite a lui Georgescu care a implicat nerespectarea reglementărilor electorale, se concluzionează că hotărârea 32/2024 este definitivă și obligatorie pentru noua procedură.
Totuși, fiecare procedură ar trebui tratată individual. Rezultatul Hotărârii CCR 32/2024 constată că fostul candidat Georgescu a fost acuzat de deturnarea exprimării libere a votului prin dezinformare și influențarea alegerilor, de asemenea, el neavând raportat un buget de campanie adecvat.
Având în vedere faptul că ne aflăm într-o nouă procedură, care a fost inițiată ca urmare a anulării anterioare, candidatura lui Georgescu ar trebui evaluată conform noilor condiții legislative.
Reutilizarea concluziilor CCR din decembrie 2024 pentru o procedură veche nu oferă claritate în actualitatea acestei candidaturi și îi subminează încrederea. Îndemnarea de a evita un autoritarism liberal-constituțional ar fi trebuit să fie prioritară în decizia luată de BEC.
