Numele propus pentru a-l înlocui pe Călin Georgescu la alegerile prezidențiale. Lidera POT: Avem o singură opțiune / Reacție clară din partea șefului AUR

Conform unor surse politice citate de G4Media și Digi 24, sociologul Dan Dungaciu este considerat un potențial candidat la alegerile prezidențiale în locul lui Călin Georgescu.

Dan Dungaciu a fost contactat pentru un comentariu, dar nu a oferit un răspuns.

George Simion, liderul AUR, a respins ideea că ar exista opțiuni alternative la Călin Georgescu pentru candidatură.

„Așa cum am anunțat, decizia îi aparține domnului Georgescu. Vom continua să promovăm democrația, și orice candidat trebuie să se declare împotriva dictaturii. Dacă domnul Georgescu va desemna un alt candidat, vă vom informa. Însă, deocamdată, domnul Georgescu este cel mai votat român și va continua cu candidatura”, a declarat Simion.

Întrebată despre planul pentru cazul în care Călin Georgescu nu va putea candida, lidera POT, Anamaria Gavrilă, a reafirmat că singura opțiune este să-l susțină pe Georgescu.

„Vă garantăm că avem o soluție. Această mișcare inspirată de domnul Călin Georgescu, care a mobilizat poporul român, nu va fi pierdută. Vom reuși”, a afirmat Gavrilă jurnaliștilor la Parlament.

Întrebată despre Dan Dungaciu, Gavrilă a specificat că „singura opțiune pe care o luăm în calcul este domnul Călin Georgescu”.

Cine este Dan Dungaciu

Dan Dungaciu, profesor universitar la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București, a fost trimis în judecată de DNA în 2024, fiind acuzat de abuz în serviciu, potrivit G4Media.

Acesta a fost director al Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I.C Brătianu” al Academiei Române timp de 12 ani.

Dungaciu este acuzat de abuz în serviciu, infracțiunile având loc între 2017 și 2022, în perioada în care a ocupat funcția de director al institutului.

Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale (ISPRI) este parte civilă în acest dosar.

În 2022, PressHub a raportat că Dungaciu a câștigat conducerea institutului, după ce a concurat singur, de două ori.

Obiectivul principal al institutului este de a „dezvolta cercetarea științifică în domeniul filosofiei sociale și al științelor politice” și a realizat „cercetări privind schimbările politice fundamentale din Europa Centrală și de Est, inclusiv din România, după căderea comunismului.”, precum și „asupra tranziției de la totalitarism la democrație, dezvoltarea pluralismului politic și a societății civile din perspectiva teoriilor și ideologiilor politice contemporane”, conform descrierii de pe site-ul oficial.