„Indicii de fapte penale”: Datoria statului către UniCredit pentru licențele Microsoft în instituțiile publice

Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) a dezvăluit suma rămasă de plată ca penalități de întârziere către UniCredit pentru licențele Microsoft din instituțiile publice: peste 15,5 milioane de euro. Este important de menționat că statul a ajuns să plătească de trei ori mai mult, în urma unei sentințe definitive din noiembrie 2020, care a respins solicitarea de suspendare a plății tranșelor aferente anilor 2014 și 2015. Această pierdere a fost sesizată de Curtea de Conturi, care a decis să informeze organele de urmărire penală în acest sens.

Cu toate că în toamna anului trecut ministrul PSD al Digitalizării, Bogdan Ivan, a solicitat fonduri pentru a achita datoria către UniCredit, ADR nu a primit resurse de la buget, deși datoria ajunsese la peste 22,5 milioane de euro.

Datoria statului depășește 15,5 milioane de euro

La solicitarea ADR, aceasta a precizat că în decembrie anul trecut a reușit să achite o parte din datorie, respectiv mai mult de 7,06 milioane de euro.

Fondurile au fost plătite din economiile bugetului de venituri și cheltuieli ale ADR.

Astfel, suma datorată UniCredit rămâne peste 15,5 milioane de euro.

• „În bugetul de venituri și cheltuieli pentru 2024, ADR nu are alocate sume, deși a solicitat fonduri. Trebuie menționat că la data de 18 decembrie 2020, debitul principal a fost achitat. Odată cu plata acestuia, cuantumul penalităților stabilit de instanță rămâne constant, iar legea interzice aplicarea cumulată a penalităților. ADR a preluat datoria la înființare, inclusiv dobânzile și penalitățile, motiv pentru care nu au existat demersuri pentru a evita acumularea datoriilor”, explică oficialii ADR.

Evoluția datoriei statului și implicațiile penale

• Toate acestea au început în decembrie 2014, în contextul unui scandal de corupție legat de achiziția licențelor Microsoft în instituțiile publice. Fostul ministru PSD al Comunicațiilor, Sorin Grindeanu, a cerut în instanță suspendarea plății unei sume de peste 22,1 milioane de euro, considerând contractul ca fiind oneros. Acesta se referă la un contract controversat dintre Ministerul Comunicațiilor și D-Con.Net AG, cedat în 2009 către UniCredit Bank. Suma menționată include tranșele pe anii 2014 și 2015 dintr-un act adițional semnat în 2013, asociat unui acord-cadru din 2004.

Curtea de Apel București a decis definitiv pe 18 noiembrie 2020 să admită recursul UniCredit, obligând astfel statul să plătească nu doar suma restantă, dar și penalități de întârziere până la 10 ianuarie 2017 și ulterior până la achitarea efectivă a debitului principal, care a avut loc pe 18 decembrie 2020.

Astfel, statul a ajuns să plătească de trei ori mai mult, achitând în decembrie 2020 suma inițială de 22,1 milioane de euro. Apoi, în 2021 și 2022, au fost plătite penalități de întârziere în valoare de peste 23 milioane de euro. În 2023, un audit realizat de Curtea de Conturi a relevat că ADR încă mai avea de achitat peste 22,5 milioane de euro, constând în penalități acumulate.

Curtea de Conturi, în raportul său publicat pe 15 mai 2024, a menționat existența indiciilor de săvârșire a unor fapte penale, subliniind că în perioada 2014-2020 nu s-au întreprins demersuri pentru soluționarea amiabilă a litigiului.

Opt miniștri din diferite partide au condus ministerul în acest interval. Curtea de Conturi a fost întrebată pe 4 iunie 2024 despre măsurile luate în legătură cu aceste „indicii de fapte penale”, dar o astfel de situație nu a fost inclusă în sesizările anterioare.

În răspunsul său din 18 iunie, Curtea de Conturi a declarat că a aprobat sesizarea organelor competente în urma auditului.

De asemenea, raportul de audit a fost retras de pe site-ul Curții de Conturi, care a precizat pe 1 iulie că a devenit inactiv până la finalizarea cercetării penale.

Diagnosticul situației financiare la Ministerul Digitalizării

Recent, Curtea de Conturi a publicat un raport de audit pentru 2022 asupra Ministerului Digitalizării și a instituțiilor subordonate, inclusiv ADR.

O problemă semnificativă evidențiată este prejudicierea bugetului din cauza litigii pierdute de stat în decembrie 2020.

• „Am identificat că între termenul de plată pentru a doua tranșă (31 octombrie 2014) și decizia judecătorească definitivă (18 noiembrie 2020) nu s-a gestionat corespunzător fondurile publice, ceea ce a dus la prejudicierea bugetului de stat. Nu s-au analizat cauzele care au generat această plată, iar răspunderea nu a fost stabilită”, subliniază raportul Curții de Conturi.

Lipsa de acțiune în gestionarea litigiului

Inspectorii Curții de Conturi au menționat că statul nu a încercat să rezolve pe cale amiabilă această dispută pe parcursul celor șase ani, între 2014 și 2020.

• „Deși s-a cunoscut impactul semnificativ al penalităților, nu s-au întreprins demersuri de negociere cu creditorii pentru a reduce sau a stopa penalitățile, cauzând astfel o povară financială suplimentară asupra bugetului de stat. Ca urmare, pe lângă suma principală de 22.169.451,72 euro, s-au plătit penalități de 23.025.625 euro, iar datoria restantă ajunge la 22.588.042,25 euro. Având în vedere cele menționate, se concluzionează că au existat indicii de săvârșire a unor fapte penale în această perioadă”, se arată în raportul autorității.

Schimbări de conducere în Ministerul Comunicațiilor (2014-2020)

Răzvan Cotovelea a fost primul ministru al Comunicațiilor care a refuzat plata tranșei a doua pentru licențele Microsoft, invocând necesitatea unei verificări de către DNA pentru a evita prejudicii suplimentare. După el, Sorin Grindeanu a preluat ministerul și a decis să ceară în instanță suspendarea plăților.

• „Am efectuat o analiză internă a contractului și am identificat motive valide pentru a solicita suspendarea plăților, știind că penalitățile se aplică dacă tranșele nu sunt plătite”, declara Grindeanu în ianuarie 2015.

Conducerea Ministerului Comunicațiilor a fost ulterior asigurată de mai multe persoane din sfera politică, incluzând atât membrii PSD, cât și PNL, și independenți, precum:

• Marius Bostan: noiembrie 2015-iulie 2016
• Delia Popescu: august 2016-ianuarie 2017
• Augustin Jiannu: ianuarie 2017-iunie 2017
• Lucian Șova: iunie 2017-ianuarie 2018
• Petru Bogdan Cojocaru: ianuarie 2018-noiembrie 2018
• Alexandru Petrescu: noiembrie 2018-noiembrie 2019
• Lucian Bode: noiembrie 2019-decembrie 2020

Datoria de 22,5 milioane de euro, gestionată de diferiți miniștri

Recent, a fost confirmat faptul că UniCredit a obținut o decizie favorabilă în instanță, solicitând ADR să plătească datoria. Această somație a fost trimisă în august 2022, în timpul mandatului lui Sebastian Burduja.

Negocierile dintre cele două părți sunt în curs de desfășurare, dar ADR, fiind ordonator terțiar de credite, trebuie să consulte Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării pentru aprobarea bugetului.

În septembrie 2023, ministrul Digitalizării, Bogdan Ivan, a confirmat suma de 22,5 milioane de euro care trebuie plătită în cadrul acestui litigiu, menționând că a solicitat alocarea fondurilor necesare la rectificarea bugetară, ceea ce însă nu s-a realizat.