Inteligența Artificială și Alegerile din 2024: Realitate sau Fantezie?
Anul 2024 se pregătește să marcheze un moment istoric, cu aproximativ 4 miliarde de alegători care își vor alege liderii și reprezentanții. Alegeri pentru diverse funcții vor avea loc în peste 70 de țări, inclusiv alegeri prezidențiale în 23 din acestea, printre care Statele Unite și Rusia. România va organiza toate cele patru tipuri de alegeri: locale, parlamentare, europarlamentare și prezidențiale.
Manipularea electoratului prin diverse mijloace de propagandă nu este o noutate, dar pentru alegerile din 2024, provocările cresc semnificativ, în special din cauza noilor instrumente de dezinformare facilitate de inteligența artificială. Instrumente precum deep fake au devenit din ce în ce mai accesibile, iar impactul pe termen lung rămâne greu de anticipat.
După ce ne-am familiarizat cu generatorii de imagini Dall-E în 2021 și ChatGPT în 2022, OpenAI a recent lansat Sora, un generator de conținut video care poate crea secvențe detaliate pe baza unor instrucțiuni text. Inițiativa a stârnit și interesul altor titanuri tehnologici, cum ar fi Google și Meta.
În acest context, temerile cu privire la modul în care tehnologii noi pot influența procesele electorale sunt pe deplin justificate. Dacă tehnicile anterioare necesită resurse substanțiale și expertiză, astăzi, orice utilizator cu acces la internet poate crea conținut deep fake. Comparativ cu riscurile curente și viitoare, scandalul Cambridge Analytica pare acum o problemă minoră.
Exemplele deja existente subliniază pericolele acestei situații. Recent, în New Hampshire, roboți au imitativ vocea președintelui Biden pentru a descuraja cetățenii să voteze. De asemenea, în Slovacia, înainte de alegerile parlamentare din octombrie 2023, o înregistrare falsificată a unei conversații între un lider politic și o jurnalistă a circulat online, afectând rezultatele alegerilor.
Un alt exemplu notabil a inclus un videoclip generat care îl prezenta pe Frederick Christ Trump Sr., folosind tehnologia AI, criticându-l pe fiul său. Important de menționat este că acest clip a fost marcat ca fiind generat de inteligența artificială și produs de The Lincoln Project.
În fața acestor provocări, marile companii din sectorul tehnologic au semnat un acord la Conferința de Securitate din München, destinat să combată utilizările înșelătoare ale inteligenței artificiale în alegeri. Deși este vorba de o declarație fără efecte legislative obligatorii, este un prim pas in direcția corectă.
Un astfel de acord, deși binevenit, nu substituie necesitatea unui cadru legislativ solid. La nivel european, așteptările se îndreaptă spre adoptarea unui regulament dedicat (AI Act), ce ar putea fi ratificat în aprilie 2024, urmând să ajungă în vigoare abia în 2026.
Pe plan național, deși discuțiile privind interzicerea deep fake au început anul trecut, recent Camera Deputaților a decis retrimiterea unui proiect de lege pentru revizuire. Controversele s-au concentrat pe terminologia imprecisă și pe posibilele sancțiuni.
Astfel, gândirea critică rămâne instrumentul nostru principal în fața dezinformării. Acordarea atenției la detalii, cum ar fi sincronizarea greșită dintre mișcările buzelor și sunetul, poate ajuta la identificarea conținutului generat de AI.
Pe măsură ce tehnologia avansează, corectarea acestor imperfecțiuni poate deveni mai ușoară, iar capacitatea de a distinge adevărul de ficțiune va trebui să devină o prioritate în educația viitoare.
Un articol redactat de Angelica Alecu-Ciocîrlan, Associate (aalecu@stoica-asociatii.ro), STOICA & Asociații.
