INTERVIU: Liderul celui mai mare ONG de pacienți discută problemele generate de măsurile anunțate pentru reforma în sănătate / Criticile adresate lui Ilie Bolojan

Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice, cel mai important ONG ce apără drepturile bolnavilor cronici din România, consideră că măsurile pentru reforma sănătății introduse luni seară de Guvern sunt „foarte benefice pentru pacienți, bine cunoscute și discutate în repetate rânduri”. Totuși, el nu are încredere în implementarea acestora și explică motivele reticenței sale. În plus, el critică afirmațiile premierului Ilie Bolojan referitoare la cheltuielile României pentru medicamente.

Măsurile avansate de premierul Ilie Bolojan, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, și președintele CNAS, Horațiu Moldovan, „sunt subiecte pe care le discutăm de mult timp și care aduc cu siguranță beneficii pentru pacienți. Nu m-au surprins cu nimic”, subliniază Gănescu.

El își exprimă speranța ca „multe dintre aceste măsuri să fie implementate cât mai repede, însă nu poate ignora faptul că vor exista obstacole provenite din sistem, nu din afara acestuia.”

„Cei care se vor opune nu suntem noi, pacienții, ci cei din interiorul sistemului. Din perspectiva mea, multe dintre schimbările necesare în sistemul de sănătate nu depind de ministru, Casa de Asigurări sau autorități, ci doar de profesioniștii din domeniu.”

Radu Gănescu, pacient cronic diagnosticat cu talasemie majoră încă din copilărie, necesită transfuzii de sânge la fiecare două săptămâni și interacționează frecvent cu sistemul de sănătate pentru consultații și analize.

Încă din 2005, Gănescu a ocupat funcția de președinte al Asociației Pacienților cu Talasemie Majoră, iar din 2013 este liderul Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice. Începând cu 2015, el face parte din board-ul Forumului European al Pacienților, iar din 2018 este vicepreședintele acestei instituții.

Din decembrie anul trecut, Radu Gănescu a fost ales și membru al Consiliului Economic și Social, unde reprezintă societatea civilă în domeniul sănătății.

„Am întâlnit manageri de spital fără legătură cu sănătatea”

Radu Gănescu consideră că una dintre cele mai dificile măsuri din pachetul de reforme anunțat de ministrul Sănătății este depolitizarea managementului spitalelor.

„Să ai manageri profesioniști, fără numiri politice, este o sarcină extrem de complicată. Spitalele sunt în general legate de consiliile județene sau primării, ceea ce face ca intervenția Ministerului să fie dificilă”, atrage el atenția.

Experiența sa arată că a întâlnit manageri de spital „fără nicio legătură cu sănătatea”.

„Nu contest necesitatea acestei măsuri, însă aplicarea ei este extrem de complexă. Poate că se va reuși reglementarea prin legislație a modalității de numire a managementului, însă această sarcină este cu adevărat provocatoare.”

„Plătim pentru servicii de sănătate la prețuri foarte mici”

În România, serviciile medicale au existat, de-a lungul anilor, la două prețuri distincte: un tarif mic pentru sistemul public de sănătate, decontat de Casa de Asigurări, și unul semnificativ mai mare în sectorul privat, perceput pacienților.

Recent, ministrul Alexandru Rogobete și președintele CNAS, Horațiu Moldovan, au anunțat intenția de a uniformiza aceste prețuri în anii următori, aducând tarifele serviciilor medicale din sistemul public la nivelul lor real. Aceasta ar putea facilita accesul pacienților atât în sistemul public, cât și în cel privat, cu bilet de trimitere.

Radu Gănescu rămâne însă sceptic privind aplicarea acestei măsuri: „Dacă ne propunem să calculăm costurile exacte ale serviciilor medicale, vom avea o surpriză uriașă. Ne-am dat seama că decontăm servicii la prețuri extrem de reduse. Dacă vom plăti la costuri reale, riscam să fim informați de președintele CNAS că nu există suficiente fonduri. Casa nu dispune de suficiente resurse nici acum.”

„Când se decontează la costuri reale, este evident că este nevoie de o finanțare suplimentară. Asta este logica, nu-i așa?”, subliniază Radu Gănescu.

Experiențele din ambulatoriul unui spital mare din București

O altă măsură din reforma aflată în discuție prevede diminuarea încărcării spitalelor cu servicii care pot fi oferite în ambulatorii integrate, îndemnând pacienții să se adreseze policlinicilor.

Ministrul Rogobete a anunțat extinderea programului ambulatoriilor până la ora 20:00, cu organizarea a două ture de lucru. În prezent, majoritatea policlinicilor au program limitat la prima parte a zilei. În plus, el a anunțat că toți medicii din spital, inclusiv șefii de secție, vor fi obligați să efectueze consultații în aceste ambulatorii.

„Experiența personală a mea într-un ambulatoriu de la un mare spital din București a demonstrat că pot aștepta la ușă fără ca medicul să vină. Am stat două ore la ușă, am întrebat asistentele și am aflat că doctorița era, de fapt, în spital. M-am dus să mă lămuresc de ce era programată în ambulatoriu dacă nu era acolo. Am fost întrebat ce caut și de ce mă plâng”, relatează Gănescu.

El consideră că „regula obligativității medicilor de a consulta în ambulatoriu ar putea funcționa, dar trebuie corelată și cu alte măsuri, cum ar fi penalizarea financiară a spitalelor care nu respectă acest lucru. În prezent, nu există mecanisme pentru a-i determina să consulte în ambulatoriu.”

Gănescu subliniază că este în interesul tuturor să se facă aceste schimbări, dorind ca pacienții să poată beneficia de consultații în ambulatoriu și după-amiaza.

Singura nemulțumire la declarațiile lui Ilie Bolojan

În contextul măsurilor și declarațiilor premierului și ministrului sănătății, Radu Gănescu a dorit să evidențieze afirmațiile referitoare la cheltuielile pentru medicamente.

„Observ că premierul are o problemă cu medicamentele inovative și generice. Nu înțeleg de ce. După expirarea brevetului pentru medicamentele inovatoare, au apărut pe piață și produse generice”, explică Gănescu.

Medicamentele generice sunt echivalente pentru produsele originale care nu mai sunt protejate. Ele conțin aceeași substanță activă, fiind identice ca și concentrație, dar fiind disponibile la prețuri mai mici.

Gănescu punctează că România „a adoptat o politică de prețuri minime pentru medicamente, ceea ce a condus la dispariția medicamentelor generice ieftine, esențiale pentru tratarea pacienților. Aproape 3000 de medicamente au fost retrase din țară în ultimul deceniu.”

„Statul a contribuit semnificativ la retragerea acestor medicamente, acest fenomen fiind generat de politica de prețuri reduse. Astfel, nu înțeleg afirmațiile premierului privind costul ridicat al medicamentelor… Da, suntem o națiune cu mulți bolnavi”, concluzionează Gănescu.

El mai adaugă că „sunt state europene care cheltuiesc și mai mult pe medicamente decât noi.”

Liderul pacienților consideră că, în opinia lui, cheltuielile în sănătate nu trebuie privite ca o povară, ci ca o investiție: „Dacă tratăm populația, acești indivizi rămân activi și vor continua să contribuie. Costul unui medicament este net inferior cheltuielilor generate de o persoană cu dizabilitate, care poate necesita concediu medical, spitalizare și eventual pensie de handicap. Aceste cheltuieli sunt mult mai mari decât cele aferente medicamentelor.”

Cele mai relevante măsuri de reformă în sănătate anunțate luni:

• Pacienții care pot beneficia de tratamente în ambulatoriile spitalelor vor fi redirecționați acolo, iar în paralel, programul din policlinicile spitalelor se va extinde până la ora 20:00. Toți medicii din spital, inclusiv șefii de secții, vor avea obligația de a oferi consultații în ambulatoriu, conform ministrului Rogobete.

• Spitalele va trebui să raporteze costurile reale ale serviciilor medicale începând din anul viitor, pentru a ști exact cât costă intervențiile precum apendicita sau hernia, iar în următorii ani, tarifele decontate în sistemul public vor crește pentru a reflecta realitatea costurilor.

• Ministerul Sănătății și Casa de Asigurări de Sănătate vizează crearea unei platforme informatice care să permită pacienților să își facă programări.

• Vor fi implementate criterii de performanță și proiecte pilot care să asigure că salariile din spitale sunt corelate cu rezultatele obținute.

• Ministerul Sănătății dorește ca numirile pentru funcțiile de management din spitale să nu mai fie făcute pe criterii politice.

• Șefii de secții ar trebui să nu mai fie numiți „de instituții externe”, inclusiv Universitățile de Medicină și Farmacie, conform premierului Ilie Bolojan, care crede că fără o numire corectă nu pot livra servicii eficiente.

• Spitalele cu un grad de ocupare sub 30-40% nu vor fi închise, dar vor fi reorganizate. „Există spitale în care avem mai mulți șefi de secții decât pacienți, ceea ce înseamnă o risipă”, subliniază Alexandru Rogobete.

• Ministrul Sănătății intenționează ca transferurile nejustificate între spitale să fie reduse semnificativ.