Parchetul General cere demiterea unui procuror cu numeroase acțiuni disciplinare. Care sunt acuzațiile și reacția magistratului

Procurorul Bogdan Pîrlog, aflat la conducerea Parchetului Tribunalului Militar București, ar putea fi demis la propunerea Parchetului General, în urma unor verificări care au vizat activitatea sa managerială. El a fost singurul lider de parchet supus unui astfel de control de către actualul procuror general, Alex Florența. Pîrlog contestă raportul, afirmând că informațiile prezentate sunt false și nu au legătură cu realitatea. În ultimii ani, Inspecția Judiciară a inițiat 20 de acțiuni disciplinare împotriva sa.

• Bogdan Pîrlog deține funcția de prim-procuror al Parchetului Tribunalului București din 1 ianuarie 2023, iar mandatul său se încheie la finele acestui an.
• Controlul Parchetului General a început în iunie, ulterior sancționării lui Pîrlog de către Consiliul Superior al Magistraturii pentru nerespectarea unui ordin superior.
• Verificările au vizat dosarele gestionate de prim-procuror între 01.01.2024 și 10.06.2025 și utilizarea procedurii de delegare.

Probleme cu eficiența și organizarea activităților

Conform raportului Parchetului General, volumul cazurilor penale la Parchetul Tribunalului Militar București este mult mai mare comparativ cu alte parchete militare similare.

„Media de cazuri pe schema de personal este de 100 de dosare, însă încărcătura pratică ajunge la 255 de cazuri, dintre care numai 79 au fost soluționate. În 2024, 362 de cauze au fost soluționate cu întârziere de peste un an, generând cea mai scăzută rată de operativitate, de 48,49%”, se arată în documentul semnat de prim-adjunctul procurorului general, Ionuț Spiridon, și de procurorul Corina Țîrlea.

Raportul critică și decizia lui Pîrlog de a implica anumiți procurori de execuție în ședințe de judecată, deși existau responsabilități clare stabilite pe sectoare de activitate și nu se justifica prezența acestora, mai ales în dosarul „10 August”.

Prim-procurorul are obligația de a evalua periodic calitatea activității judiciare și a urmării penale, însă Pîrlog a inițiat doar două astfel de controale în mandatul său.

Un proces-verbal emis după un control nu conținea concluzii sau recomandări clare și nu identifica probleme existente.

Pîrlog mai este criticat pentru modalitatea de gestionare a deplasărilor procurorilor subordonați.

Raportul menționează că, în 2023, deplasările, în special în județul Constanța, impuneau diurnă sau decontări, deși în unele cazuri activitatea putea fi desfășurată în altă parte sau la alt moment.

Pe lângă deplasările frecvente, se mai reclamă și uzanțe neobișnuite în managementul delegărilor și apartenența nejustificată la documente clasificate. Astfel de neconcordanțe reflectă un management ineficient și o ignorare a unor aspecte legale.

Dacă a clasat prea multe cazuri, este un punct de dispută

Raportul evidențiază un volum mare de cazuri clasate de procurorul Pîrlog. Între dosarele lucrate, 237 au fost soluționate dintr-un total de 275.

• Din cele soluționate, 24 de dosare au avut trimitere în judecată, primând infracțiuni precum conducerea sub influența alcoolului sau fără permis.
• Au fost întocmite 7 acorduri de recunoaștere a vinovăției pe baze similare de infracționalitate.
• 150 de dosare au fost clasate iar unul a fost renunțat la urmărire penală.
• Au fost declinate competențe în 35 de dosare.
• 16 dosare au fost reunite cu altele.
• 4 dosare au fost luate în supravegherea parchetului superior.

Criticile vizează și gestiunea activităților delegate poliției de investigare, subliniindu-se că delegările au fost efectuate pentru cazuri fără complexitate deosebită, fără a fi nevoie de prezența constantă a polițiștilor.

Această politică de delegare riscă să devină un sistem abuziv de subordonare a ofițerilor de poliție, contrar cadrului legal și limitelor competențelor procurorului.

Pîrlog a cerut prezența continuă a doi polițiști în sediu, fapt perceput ca o metodă de control neoficial și o utilizare abuzivă a resurselor umane.

Raportul semnalează și lacune în tratarea dosarelor, în care motivațiile soluțiilor emise erau fie absente, fie neconvingătoare.

Propunerea de revocare a lui Pîrlog este motivată de exercitarea insuficientă a atribuțiilor manageriale, organizarea deficitară, lipsa de responsabilitate și insuficienta capacitate managerială.

Se mai recomandă și o investigație a Inspecției Judiciare pentru potențiale greșeli disciplinare ale procurorului, și reanalizarea dosarelor clasate.

Răspunsul procurorului: Raportul este viciat de informații eronate

„Presupunând o intenție de bună-credință, raportul dovedește o neînțelegere fundamentală a funcționării unui parchet și o clară lipsă de cunoștințe juridice, cum ar fi confuzia dintre distincțiile de delegare”, a reacționat Pîrlog.

El declară că raportul se bazează pe opinii lipsite de suport legal, fiind uneori doar perspective personale ale celor care au efectuat controlul, iar în altele cazuri sunt create ad-hoc pentru a justifica un raționament care sfidează logica elementară.

Pîrlog critică și interpretările eronate referitoare la instituția delegărilor și regulile implicate, considerându-le contrare realității legale din articolul 200 alin. 2 din CPP.

Diferențe între datele reale și cele din raport

Procurorul susține că datele din raport nu corespund cu cele reale în ceea ce privește numărul dosarelor procesate în perioada verificată.

„În perioada 01.01.2024 – 10.06.2025, am gestionat personal 275 de dosare, soluționând 237, incluzând 24 de rechizitorii și 7 acorduri. Totuși, evidențele electronice arată că am avut efectiv 402 dosare și am soluționat 358, cu 34 de rechizitorii și 10 acorduri”, a precizat Pîrlog.

Încercări de discreditare a întregii echipe de procurori

Pîrlog consideră că, din dorința de a-l îndepărta din funcție, s-au adus critici nejustificate și muncii colegilor săi, care au lucrat din greu pentru buna funcționare a parchetului, mai ales în contextul lipsei acută de personal.

El subliniază că, în 2023, doar șase procurori au lucrat efectiv în unitate, ceea ce reprezintă sub 20% ocupare din capacitatea necesară. În ciuda acestui deficit, Pîrlog spune că a fost criticat pentru nedesfășurarea controalelor continue zugrăvite ca fiind esențiale.

În final, subliniază că s-a autosesizat în cazuri de interes public, invocând un exemplu de investigație legată de cheltuirea banului public în lucrări de renovare pentru un spațiu destinat fostului președinte Klaus Iohannis.

Un record de sancțiuni și numeroase provocări disciplinare

Procurorul Bogdan Pîrlog, lider al Parchetului Militar București, a fost frecvent investigat de către inspectorii judiciari și sancționat de CSM pentru declarații care ar fi afectat imaginea justiției. Totuși, Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat aceste sancțiuni.

El susține că este procurorul european cu cel mai mare număr de acțiuni disciplinare, întrecând un procuror din Polonia care avea 14. Împotriva sa, Inspecția Judiciară a inițiat 20 de acțiuni, două fiind unite, rămânând 19.

Pîrlog, președinte al Asociației „Inițiativa pentru Justiție”, continuă să fie un critic fervent al CSM și al Inspecției Judiciare.